Unirea Principatelor

Astăzi,  24 ianuarie, se cuvine să celebrăm Unirea Principatelor Române (Moldova şi Ţara Românească), unire înfăptuită la 24 ianuarie 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

S-au scris multe despre cea mai fericită zi a neamului, dar vă poftesc, dragi copii, să citiţi pas cu pas evenimentele din acea zi care au dus la împlinirea sfântei datorii a neamului românesc, răsfoind paginile cărţii lui Constantin Bostan ,,Făcliile Unirii''. Veţi afla multe despre Soborul din dealul Balaurului, Moş Toader şi drumul Ieşilor, Săracul răsplătit şi boierul pedepsit, ,,Făclia'' lui Manoil Halunga, Ultima ,,minune'', Divan al sărmanilor, ,,Temelia casei'', Pîrcălabul de Galaţi'', ,,Leacul ce aşteptăm sî-l aducă Unirea'', Cuza - frate cu ţăranul, Un straşnic comitet unionist..., ,,La legi nouă - om nou!'', Semne bune Vodă are!..., Cea mai fericită zi a neamului!..., şi în final Neasemuita pildă a Unirii care era, precum spune autorul ,,Să ne unim dar toţi asupra principiului de Unire, ce sîngur poate să reînvie un întreg popor!... Să ne dăm mîna ca fraţi şi să cugetăm că, fiind muritori, copiii, nepoţii şi strănepoţii noştri au să moştenească un viitor glorios, temeinicit de noi! Făcliile Unirii aveau a lumina, la ceas de cumpănă, speranţa vie a tuturor...'',

Haideţi să incingem şi noi o horă şi să cântăm

Hora Unirii

Hai să dăm mână cu mână

Cei cu inima româna,
Sa-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și omenie!

Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire
Și la moarte cu-nfrățire!

Unde-i unul nu-i putere
La nevoi și la durere
Unde-s doi puterea crește
Și dușmanul nu sporește!

Amândoi suntem de-o mamă
De-o făptură și de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o soarta-n lume.
Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin' la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Și să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frățească
Pe câmpia românească!