Dragobetele a reprezentat zeul dragostei și bunei dispoziții, fiind numit și Cap de Primăvară sau Cap de Vară. Până la jumătatea sec. XX, Dragobetele a fost sărbătorit în mediul rural pe diferite date: 24 sau 28 februarie, 1 sau 25 martie. Fetele și feciorii, adunați în cete, mergeau la pădure pentru a culege primele flori de primăvară. După culesul florilor, la prânz, urma jocul ,,zburătorit'': fetele fugeau spre sat, iar flăcăii încercau să le prindă, pentru a le fura un sărut. Astfel, se punea bazele logodnelor, care erau apoi anunțate familiilor.
Modul de a sărbători Dragobetele este diferit de la o regiune a țării la alta: petreceri în aer liber, dansuri, jocuri, discuții în jurul focului, săruturi, logodne simbolice. Există, de asemenea, obiceiul de-a dărui persoanei iubite cadouri simbolice, flori și mesaje de iubire.
Tot în această zi, băieții n-au voie să necăjească fetele și nici să se angajeze în gâlcevi, deoarece astfel vor avea parte de o primăvară cu ghinion și un an deloc bun. Curățenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor și prospețime. Nu ai voie să plângi de Dragobete, întrucât se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu