Tânăra scriitoare și ilustratoare americană de origine thailandeză, Grace Lin, autoare de cărți pentru copii în care împletește elemente provenite din cultura asiatică, căreia îi aparține prin părinții săi, și cea americană, care a adoptat-o, prelucrează în volumul ”Bătrânul din Lună” (cu titlul original ”Where the mountain meets the moon”, apărut în anul 1999) câteva basme și povești asiatice organizate în jurul poveștii Bătrânului din Lună. Acestea curg în paralel cu viața fetiței Minli și a familiei ei.
Minli este singurul copil al unei familii care trăiește într-o zonă foarte săracă, într-un sat aflat la poalele unui munte, zis ”Neroditor”. În casa lor, poveștile spuse de tată trezesc curiozitatea și imaginația copilei și reprezintă momente de veselie pentru cei doi, dar o supără pe mamă. Ma, căci acesta este numele mamei, este nemulțumită de sărăcia în care trăiesc, atât de nemulțumită încât o înveninează până și să audă despre comori și diamante din povești. De ce ar face cineva o încercare să fie vesel când este clar că este încarcerat fără ieșire într-o viață mizerabilă? Așa că îi reproșează mereu soțului ei că-i împuiază mintea lui Minli cu lucruri fără rost.
Vrând să-și ajute părinții să le surâdă norocul, Minli cumpără cu unul dintre cei doi bănuți primiți la botez un peștișor auriu de la un vânzător ambulant. Acesta promite cumpărătorilor că peștișorii aurii aduc bunăstarea.
Faptul n-o bucură pe Ma. O gură în plus de hrănit, spune ea.
Acum, Minli, pentru care peștișorul nu fusese doar o tentație copilărească, ci soluția întrevăzută pentru rezolvarea problemei sărăciei și nefericirii mamei, ia decizia să-l elibereze în râul din apropiere. Purtând în suflet poveștile tatălui și sfaturile primite de la peștișor, Minli pornește în căutarea Bătrânului din Lună, pe care să-l întrebe despre toate lucrurile care nu merg în viața lor.
Aventurile care-i fac drum spre muntele unde se găsește bătrânul sunt numeroase, ca și poveștile care se spun pe parcurs. Minli își face prieteni, este ajutată, trece prin pericole, învață lucruri noi și-și folosește istețimea și curajul pentru a depăși fiecare obstacol care se ivește în cale.
Cu cât se îndepărtează de casă, dorul de părinții ei se amplifică și numai hotărârea de a-i ajuta o face să continue.
N-ar vrea să se întoarcă acasă fără rezultat.
În acest timp, părinții se frământă, o caută, iar Ma dă vina pe poveștile spuse de Ba, tatăl, care au făcut-o să plece în căutarea unei atât de iluzorii destinații. Curios este că, deși Ba nu face nicio acuzație, toate conjuncturile și persoanele (chiar și un alt peștișor, primit de la același negustor) din jurul părinților îi deschid ochii mamei asupra a ceea ce este mai important în viață. Ea singură ajunge să-și dorească doar copilul înapoi și nimic altceva. Chiar și Minli conștientizează treptat că nu-i lipsește nimic (are familie, o casă, mâncare în fiecare zi, grija și dragostea părinților), iar când ajunge, în final, în fața Bătrânului pune o întrebare care să-l ajute pe prietenul ei, dragonul, să afle de ce nu poate zbura. Experiența călătoriei îi răspunsese la toate celelalte întrebări ale sale.
Toate poveștile din carte sunt profunde și lucrătoare pentru suflet, însă cea a nemulțumitului Wu Kang impresionează în mod deosebit.
De asemenea, Grace Lin scoate în evidență modul cum tentaculele răului pot să cuprindă generații de oameni, dacă principiile de căpătâi ale familiilor, liniile continuatoare ale urmașilor au lăsat să se perpetueze mândria, răutatea, spiritul de răzbunare, dorința de înavuțire dusă la extrem, intoleranța, discriminarea sau alte tare.
”Poți pierde doar acel lucru de care te agăți” sau ”De ce am vrea să ne schimbăm soarta?” sunt două dintre expresiile încărcate de semnificație.
Vă invit, deci, să puneți pe lista de lecturi și ”Bătrânul din Lună”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu