Aniversările culturale ale lunii decembrie

Luna decembrie, luna cadourilor este, de asemenea și o lună bogată în evenimente culturale. Astfel, această lună continuă seria aniversărilor culturale cu alți mari scriitori, atât din literatura română, cât și universală, precum: I.Al. Brătescu-Voinești, Alphonse Daudet, Al. Mitru și Ion Creangă.

Primul dintre cei aniversați, I. Al. Brătescu-Voinești, s-a născut la 1 ianuarie, la Târgoviște și moare la 14 decembrie, la București. Tatăl său, Alexandru era mic boier, fiu de pitar, iar mama, Alexandrina, fiica pașoptistului Ion Voinescu I. Copilăria și-o petrece în orașul natal și la moșia de la Brătești, fiind îndrăgostit de natură și devenind un pasionat al pescuitului. Va urma cursurile școlii primare de la Târgoviște, clasele gimnaziale la București, iar mai târziu se va înscrie la Facultatea de Medicină, pe care va fi nevoit s-o abandoneze și se înscrie la Facultatea de Drept. Va îndeplini funcția de magistrat la București, Pitești, Craiova, Ploiești și Târgoviște.
În 1903 îi apare volumul ,,Nuvele și schițe''. Mai publică volumele: ,,În lumea dreptății'', ,,Întuneric și lumină''. Mai scrie povestirile: ,,Puiul'', ,,Două surori'', ,,Moartea lui Castor'', ,,Nicușor'', ,,Niculăiță Minciună'', ,,Privighetoarea'', etc.
Între 1916-1918, participă la primul război mondial, având gradul de căpitan și comisar oficial. Mai târziu, tipărește volumul ,,Rătăcire'', care cuprinde schițe, povestiri și reflecții politice.






Alphonse Daudet, cel de-al doilea scriitor aniversat în această lună, s-a născut în 13 mai 1840, la Nimes, în Franța. Tatăl său se numea Vincent Daudet și avea o țesătorie, făcând negoț cu mătăsuri, iar mama sa se numea Adeline Daudet. A urmat cursurile instituției Canivet din Nimes, apoi pe cele ale liceului Ampere din Lyon. În noiembrie 1857, Alphonse se mută la Paris la fratele său mai mare, Ernest Daudet, un cunoscut istoric francez. În anii 1860-1865, a întreprins câteva călătorii în Corsica, Sardinia, Proventa, Algeria și a publicat povestiri în ,,Le monde illustre'' și în ,,Le Figaro''.
Binecunoscutele opere pentru copii: ,,Piciul'', ,,Aventurile adevărate ale lui Tartarin din Tarascon'', ,,Tartarin în Alpi'', ,,Tartarin din Tarascon: Port Tarascon''.
Moare la 16 decembrie, la Paris.






Un alt mare scriitor aniversat în luna decembrie, Alexandru Mitru s-a născut la 6 noiembrie 1914, la Craiova și a murit pe 19 decembrie 1989, la București, fiind de-a lungul carierei sale un renumit prozator român, autor de literatură pentru copii și tineret. A studiat la Școala Primară, Liceul Carol I și Liceul Frații Buzești, din Craiova. De asemenea, a lucrat ca profesor de limba română la Liceul ,,Gheorghe Lazăr'' din București. Printre scrierile sale se numără ,,Legendele Olimpului'', vol. I (Zeii) și II (Eroii), volumul de povești ,,Căciula fermecată''. 
Legendele Olimpului este un ciclu de povestiri inspirate din miturile grecilor, împărțită fiind în două volume: ,,Zeii'' descrie panteonul grecesc, iar partea a doua ,,Eroii'', relatează biografiile eroilor legendari ai acestui popor.
A doua mare lucrare importantă ,,Din marile legende ale lumii'', o antologie din miturile celebre ale omenirii (Ghilgameș, Cneazul Igor, Roland, Siegfried și Crimhilda, Cidul, Guillaume d'Orange, Gudrun, viteazul în piele de tigru, Arthur și Cavalerii Mesei Rotunde, Tristan și Isolda), cum ar fi povestea lui Tristan și al Isoldei, povestea lui Rodrigo Diaz de Bivar, supranumit Cidul și nu în ultimul rând, o povestire a uneia dintre cele mai cunoscute și pe larg analizate teme, epopeea viteazului Ghilgameș. A mai scris, printre altele și ,,Povești lui Păcală și Tândală'' , unde este pusă în evidență viața țăranului român.


Ultimul sărbătorit care încheie seria aniversărilor culturale pe luna aceasta este marele povestitor, mult îndrăgit de copii, Ion Creangă, care s-a născut la 1 martie 1837, la Humulești, ca fiu al lui Ștefan a Petrei Ciubotarul și al Smarandei Creangă, născută Jurașcu, fiica stolnicului Jurașcu din Joldești. Începe școala de pe lângă biserica din satul său natal, din Humulești, unde copiii erau învățați de dascălul satului. Mai târziu este trimis la bunicul din partea mamei, la David Creangă care îl va înscrie la școala din Broșteni, iar în 1853 va fi înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamț, sub numele de Ștefănescu Ion. Acolo îl are ca profesor pe Isaia Teodorescu (Popa Duhul). Mama sa îl va înscrie, de asemenea și la Școala Catihetică din Fălticeni, dorința mamei fiind ca fiul ei să devină mare preot. Școala din Fălticeni se desființează, așa că Ion Creangă pleacă la Iași și se înscrie la cursul inferior al Seminarului Teologic din Iași. După ce va termina acest seminar, Creangă se va întoarce acasă, la locurile natale. Se însoară, mai târziu, la Iași cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu, de la biserica Patruzeci de Sfinți din Iași, devenind diacon al acestei biserici. În 1875 îl cunoaște pe Mihai Eminescu de care va lega o strânsă prietenie, care îl va și îndemna, de altfel să-și aștearnă pe hârtie poveștile și amintirile.
Colaborează la diferite ziare și reviste, citind în cadrul acestor reuniuni cu prietenii săi numeroase povești, povestiri cu haz și reușind să-i impresioneze pe cei prezenți acolo. Prietenul său, Mihai Eminescu moare, el fiind foarte afectat de moartea acestuia, fapt care va determina și moartea sa în bojdeuca sa de la Țicău. Rămâne nemuritor, însă, prin opera pe care ne-a lăsat-o.
Opera sa este vastă și cuprinde: povești ,,Capra cu trei iezi'', ,,Dănilă Prepeleac'', ,,Fata babei și fata moșneagului'', ,,Povetsea porcului'', ,,Povestea lui Harap-Alb'', ,,Povestea lui Stan Pățitul'', ,,Ivan Turbincă'', ,,Povestea unui om leneș'', ,,Punguța cu doi bani'', ,,Soacra cu trei nurori''; povestiri: ,,Acul și barosul'', ,,Inul și cămeșa'', ,,Cinci pâni'', ,,Moș Ion Roată și Unirea'', ,,Ion Roată și Cuza-Vodă'', ,,Prostia omenească'', ,,Ursul păcălit de vulpe''; nuvele:,,Moș Nichifor Coțcariul'', ,,Popa Duhul''; roman autobiografic: ,,Amintiri din copilărie''.