joi, 26 noiembrie 2020

1 Decembrie - Ziua Naţională a României. Unirea Transilvaniei cu România (1918)

 


1 Decembrie, Ziua Națională este o zi sărbătorită cu mare fast de întreg neamul românesc, este o zi special care ne aduce aminte că, începând cu primii ani ai secolului XX, România a devenit un stat unitar și indivizibil. Ziua Națională reprezintă, totodată, un prilej de cinstire a memoriei celor care au reușit să ducă la îndeplinire idealul de unire al locuitorilor tuturor provinciilor românești.

Astfel, ziua de 1 Decembrie, semnifică, printre altele și unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului, la Regatul României. Alipirea ultimei bucăți de pământ românesc, cuprinsă între Mureș, Tisa și Dunăre, a reprezentat continuarea firească a demersurilor de unire a tuturor provinciilor românești, începute la jumătatea secolului al XIX-lea. Prin urmare, de la această data, de 1 decembrie, poporul roman a putut răsufla ușurat, visul se împlinise și anume cu toții se aflau sub oblăduirea aceluiași stat: Statul Român. Frați, în cuget și simțire, în limba vorbită, cultură, tradiții, obiceiuri și sărbători, românii puteau circula liberi și nestingheriți pe pământurile vechiului Regat Dacic și pe cel vremelnic al lui Mihai Viteazul.

Prin acel 1 Decembrie din anul 1918, cei 1228 de delegați ai Adunării Naționale de la Aba Iulia, susținuți în piața publică de peste 100.000 de persoane s-au adunat la marele eveniment din toate colțurile Ardealului și Banatului. Statul Român garanta oricărui cetățean al său, dreptul de a putea vorbi fără opreliști limba strămoșilor, de a putea învăța limba vorbită în casele lor, de a se putea ruga în biserici în limba română.

De asemenea, cronicarii au propagate idea de unitate românească și au pledat, cu argumente istorice, pentru Unire. Scrierile iluminiștilor transilvăneni au afirmat, cu dovezi noi, unitatea de origine, de limbă, de cultură și de idealuri ale românilor. Când și-a chemat pandurii la lupta social, în 1821, Tudor Vladimirescu înfăotuia, cum spunea Bălcescu, ,,deșteptarea nației’’, la marea bătălie pentru făurirea unirii și cucerirea independenței. Prima etapă a Unirii, ,,Unirea cea mică’’, se încununa cu succes. Transilvăneanul George Barițiu scria atunci: ,,Românii nu vreau sînge, nu vreau subjugări de țări vecine, ci ei vreau numai totală scăpare de sub atîtea epitropii venite în silă. Vreau a lega unire strînsă, frățească între locuitorii acestui pămînt, vreau suveranitate deplină ...’’. Iar Vasile Alecsandri exprima ]n vers sentimentele de bucurie ale tutror romînilor: ,,Fraților, nădejde bună! Viitorul ce urziți/Va fi vrednic de trecutul strămoșilor slăviți!/Bărbăția și Unirea între voi de-acum domnească/Și strigați în libertate: România să trăiască!’’

Cei mai buni dintre românii acelei vremi: fruntași politici, oameni de știință, scriitori, învățători, profesori și muncitori de toate categoriile, de la țărani pînă la mineri, s-au străduit din răsputeri, trecînd peste toate opreliștile și au dovedit tuturor, prieteni ori dușmani, că românii sînt națiunea dominantă în Transilvania și are dreptul a trăi liberă sub soarele luminos al civilizației.

În istoria poporului român, ziua de 1 Decembrie 1918 a fost o zi epocală. O zi de luptă revoluționară a maselor populare din întreaga Transilvanie, din întreaga Românie. O zi de luptă și de biruință. O zi de sărbătoare: sărbătoarea împlinirii marelui ideal național. O zi a adevăratei și desăvârșitei Uniri românești. Întregul popor român a fremătat de bucurie. Cea mai mare năzuință, o năzuință seculară de unitate românească, cel mai înalt vis pentru care au luptat și s-au jertfit nenumărați strămoși, s-a împlinit.

Unirea din 1918, reîntregirea României, desăvîrșirea statului național a încheiat o perioadă de istorie românească. În același timp, Unirea a deschis o nouă cale spre dezvoltarea poporului nostru. România a devenit mai puternică, economia ei mai dezvoltată, cultura ei mai înaltă. Ea s-a rânduit repede între statele de seamă ale Europei. Despre creațiile ei științifice și artistice a început să vorbească tot mai des și mai mult în lume. Poporul român tot mai mîndru de istoria sa a ridicat fruntea sus în marea carte a istoriei universale.

surse: broșura ABC - 1 Decembrie 1918 – Alba Iulia, editura Ion Creangă, Buc., 1978   

         Istoria ilustrată a românilor. De la origini până în prezent, editura Porțile Orientului, Iași       

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu