SECŢIA PENTRU COPII ŞI TINERET

A
BIBLIOTECII JUDEŢENE ,,GHEORGHE ŞINCAI'' ORADEA

Bun venit!

Dragii noştri cititori,

Dorim să împărtăşim cu voi lucruri cât mai bune, experienţe noi şi plăcute. Încercăm să vă oferim informaţii pe care nu le găsiţi în altă parte şi care vă privesc în mod direct. Credem că o să vă placă şi vă încurajăm să luaţi legătura cu noi.

Informaţii zilnice

Pentru a efectua prelungiri ale termenelor de împrumut pentru carte, formaţi numărul de telefon 0359 800363, tasta 2 sau scrieţi-ne un e-mail la adresa sectiatineret_prelungiri_somatii@yahoo.com

luni, 22 mai 2017

Aniversările culturale ale lunii mai

În luna mai, seria evenimentelor culturale a debutat cu aniversarea altor mari scriitori din literatura română, precum: George Topîrceanu și George Bacovia.
Printre cei care deschid poarta evenimentelor culturale din această lună se numără și George Topîrceanu, care s-a născut pe 20 martie 1886, la București și a murit în 7 mai 1937, la Iași. Cu acest prilej, sărbătorim 80 de ani de la moartea poetului român, prozatorului, memorialistului și publicistului. Este fiul lui Ion Topîrceanu, meșter cojocar și al Paraschivei, țesătoare de covoare. A avut, de asemenea, două surori: Ralița și Alexandrina. Începe școala primară la București, unde învață timp de doi ani. În 1898, la îndemnul învățătorului Ion Grigorescu, Topîrceanu se înscrie la Liceul ,,Matei Basarab'' din București. Își petrece vacanțele alături de părinți, la Nămăiești, fiind pasionat de drumeții montane și de vânătoare. În 1905, tot la Nămăiești o întâlnește pe Victoria Iuga, cu patru ani mai mare decât el cu care se va și căsători. Prin anul 1906, în iunie susține examenul de absolvire la Liceul ,,Sfântul Sava'', după care se va înscrie la Facultatea de Drept. Doi ani mai târziu, se va înscrie și la Facultatea de Litere pe care n-o va absolvi nici pe aceasta. Din relatările contemporanilor săi aflăm că Topîrceanu era un tânăr mereu pus pe glume și jovial, care ,,cântă până noaptea târziu cu vocea lui frumoasă de tenor liric.'' Publică versuri în revistele ,,Sămănătorul'', ,,Ramuri'', ,,Neamul românesc literar''. În 1912 se împrietenește cu Mihail Sadoveanu care pe atunci era director al Teatrului Național din Iași. În 1916, Topârceanu debutează editorial cu două volume: ,,Balade vesele și triste'', precum și ,,Parodii originale.'' Este laureat al Premiului Național de Poezie. În mai este numit în funcția de director al Teatrului Național de la Chișinău. Începe, totodată, colaborarea la revista ,,Adevărul literar și artistic''. În volumul ,,Balade vesele și triste'' sunt cuprinse pentru prima oară poezii, precum: ,,Rapsodii de primăvară'', ,,Acceleratul'' sau ,,Balada unui greier mic'' și volumul ,,Migdale amare.'' În februarie, Topîrceanu călătorește la Viena alături de Otilia Cazimir. Pe 7 mai se stinge din viață la Iași, bolnav de cancer la ficat. 

Următorul aniversat din această lună este George Bacovia care s-a născut pe 4 septembrie 1881, la Bacău și a murit în 28 mai 1957, la București. Astfel, se sărbătoresc 60 de ani de la moartea poetului simbolist român. Este fiul lui Dimitrie Vasiliu, descendent al unei familii răzășești din preajma Romanului și al Zoiței Vasiliu, fiica pârcălabului Ioan Langa din Păuceștii Romanului. 
Între 1889 - 1894, urmează cursurile Școlii de băieți nr. 1 din orașul natal, Bacău: ,,De acest oraș, de această casă, va spune el la maturitate, îmi sunt legate toate amintirile mele din copilărie, ca și din viața adultă''. De asemenea, Bacovia va urma și gimnaziul ,,Principele Ferdinand'' din Bacău. Este preocupat de gimnastică, patinaj, desen, muzică și literatură. Tot din acești ani, datează și primele sale poezii: ,,Plouă'', ,,Rar'', ,,Sonet'', ,,Tablou de iarnă'', ,,Nevroze'', ,,Și toate''. Între 1903- 1904 urmează doi ani la Facultatea de Drept din București, perioadă în care frecventează cenaclul lui Al. Macedonski, ,,Literatorul'', unde citește din propriile creații. Fiind respins la unele examene, Bacovia se retrage de la Facultate și se reîntoarce în casa părintească din Bacău. În 1907, se înscrie în anul I la Facultatea de Drept din Iași, unde vine doar pentru a-și susține examenele. Obține licența în Drept și se înscrie în baroul avocaților din Bacău, fără însă a o profesa vreodată. Mai târziu, prin 1916 apare volumul de poezii ,,Plumb'', care, de altfel este și volumul său de debut. 
Printre alte poezii publicate se numără și: ,,Stanțe burgheze'', ,,Scântei galbene'', ,,Cu voi ...'', ,,Comedii în fond.''
Se stinge din viață în ziua de 22 mai în locuința sa din București.     

Povestea de la ora 5 - 25 mai 2017, reîncărcată cu poze








Eu sunt Malala

Povestea Malalei Yousafzai, "tânăra care a luptat pentru educaţie şi a schimbat lumea", este o incursiune extraordinară în lumea musulmană, în viaţa femeilor care trăiesc acolo, în problematica socială şi educaţională din zona văii Swat din Pakistan. 
Apropierea de Afganistan şi situaţia politică din zonă aduc noi provocări pentru locuitorii văii, cum ar fi fundamentaliştii islamici talibani şi organizaţiile lor militare, iar reacţiile statului pakistanez nu sunt de natură să mulţumească populaţia de rând, altfel neputincioasă în faţa armelor talibanilor, lucru scos în evidenţă de Malala.
Aceasta este atmosfera în care se derulează evenimentele din viaţa tinerei Malala. Ea este ancorată strâns în problemele familiei şi ale societăţii, dar rămâne totuşi un copil preocupat de notele de la şcoală, care se joacă şi se ceartă cu fraţii, vecinii, prietenii. În sufletul ei, crede că are o misiune specială. Pe lângă asta, încurajările tatălui o fac să se simtă capabilă de fapte mari.
Scrisă pe pământ străin, după ce talibanii încearcă să o omoare şi fuge din ţară, cartea este grupată în jurul a ceea ce însemna "acasă" pentru tânăra pakistaneză: casa familiei, şcoala, obiceiurile, locurile şi, desigur, evenimentul care a dus-o pe pământ britanic.
Ediţia Youngart din 2015 a acestui volum este dedicată tinerilor cititori,  copiiilor din lumea întreagă care n-au acces la educaţie, tuturor celor care luptă pentru drepturile lor fundamentale şi pentru educaţie.
Foarte inteligent scrisă, istorisirea se mişcă între momente de descrieri calme şi confruntări încleştate, creând o apropiere, o complicitate cu cititorul, captând interesul acestuia. Ne găsim, fără excepţie, de partea personajului principal.
Lectură plăcută!

joi, 18 mai 2017

Povestea frindelului, de Andrew Clements

Acest volum reprezintă primul roman al autorului american Andrew Clements. 
Povestea frindelului este povestea îndrăznelii și curajului de a gândi cu propriul cap.
Haiosul Nicholas Allen, elevul din clasa a V-a, cunoscut pentru strategiile lui de a-i face pe profesori să piardă din timpul orei pe false probleme, își găsește ”nașul” în persoana doamnei Granger, profesoara de limba engleză.
Astfel, pentru că a încercat  metoda tragerii de timp, Nicholas este provocat să afle originea dicționarelor și să facă o prezentare în fața colegilor. De aici începe povestea frindelului.
Ce este frindelul?
Un obiect.
Un obiect utilizat de elevi la scriere.
Un cuvânt care desemnează un obiect utilizat de elevi la scriere.
Sau, după definiția dicționarului:
frindel, frindeluri, s.n. - instrument de scris sau desenat cu pastă. - cuvânt inventat arbitrar; creat de Nicholas Allen, SUA, 1987 (vezi pix).
Citiți cartea și aflați cum inteligența și îndrăzneala unui puști de clasa a V-a schimbă lucrurile în Școala Primară Lincoln și, mai ales, ce devine acest tânăr peste ani.
Lectură plăcută!


marți, 16 mai 2017

Câştigătorii proiectului "Înflorim Europa"

Proiectul "Înflorim Europa" este o iniţiativă artistică europeană. La invitaţia Secţiei Împrumut pentru copii şi tineret din cadrul Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai" Bihor de a da culoare Europei prin mâna, îndemânarea şi însufleţirea copiilor şi tinerilor români au răspuns câteva şcoli orădene. Elevi de vârste foarte diferite au realizat lucrări de mare fineţe şi sensibilitate artistică, sub îndrumarea profesorilor de arte plastice şi a profesorilor din învăţământul primar.
Cele mai apreciate lucrări de către Comisia de jurizare, cele mai bine realizate şi cele mai expresive, aparţin următorilor elevi:

- PURTAN LUCA - clasa pregătitoare C, Şcoala Gimnazială Nr. 11 Oradea, prof. Nuţă Angela;
- SILAGHI VIVIANA - clasa a V-a, Liceul Teoretic "Aurel Lazăr" Oradea, prof. Negru Emilia;
- CÂMPAN DAVID - clasa a VI-a D, Şcoala Gimnazială Nr. 11 Oradea, prof. Galutz Carmen;
- POPA CARMEN - clasa a VII-a C, Şcoala Gimnazială Nr. 11 Oradea, prof. Galutz Carmen;
- POPA MARIA - clasa a VIII-a C, Şcoala Gimnazială Nr. 11 Oradea, prof. Galutz Carmen.

Felicitări câştigătorilor!
Felicitări tuturor participanţilor! Felicitări profesorilor care i-au pregătit!

Expoziţia cu lucrările tuturor participanţilor poate fi văzută şi în săptămânile următoare pe holul Secţiei Împrumut pentru copii şi tineret.

Vizite la bibliotecă în cadrul Săptămânii ”Școala Altfel”












https://www.facebook.com/bibliobihor/photos/rpp.284351651600832/1353179161384737/?type=3&theater

vineri, 5 mai 2017

Jurnalul secret al lui Adrian Mole, de Sue Townsend

Volumul "Jurnalul secret al lui Adrian Mole" a apărut în ediţia din 2016 la editura Youngart, în traducerea Florentinei Hojbotă.
Autoarea, Sue Townsend, o scriitoare britanică contemporană, cunoscută mai ales datorită cărţilor cu Adrian Mole, ne dezvăluie universul preocupărilor şi trăirilor unui adolescent de treisprezece ani şi 3/4.
Coşul din bărbie, treburile casei ( în care se implică foarte mult în lipsa preocupării obişnuite, constante, normale a părinţilor pentru acestea), lecturile, descoperirea infidelităţii mamei, plecarea ei, şcoala sau iubirea sunt doar câteva dintre aspectele asupra cărora Adrian se opreşte în jurnalul său secret.
El se consideră un descurcăreţ în ale vieţii. Faţă în faţă cu întâmplările provocatoare sau negative, îşi păstrează umorul şi scrie: "Ăsta mi-e norocul!". Ni-l putem lesne imagina pe acest tânăr cu vocea în schimbare, cu hainele care nu fac faţă creşterii specifice perioadei adolescentine, deschis faţă de oameni, harnic şi surprinzător de responsabil, un pic ipohondru, căutând răspunsuri pentru comportamentele adulţilor, umblând la dicţionar şi citind, revoltându-se moderat şi considerându-se "intelectual".
Povestea curge zilnic şi fiecare zi complică, parcă, puţin existenţa lui Adrian, ceea ce nu face ca notiţele lui să fie mai lungi. Jurnalul şi noi, cititorii, care deja ştim evenimentele trecute, suntem, pe parcursul întregii cărţi, martorii prezentului.
O serie de remarci critice şi foarte amuzante la adresa adulţilor şi societăţii anilor '70 sunt încununate cu replica de final: "Dragostea e singurul lucru care mă împiedică să nu-mi pierd minţile..."
Lectură plăcută! 

Povestea "Micului Păianjen Firicel" - poze