SECŢIA PENTRU COPII ŞI TINERET

A
BIBLIOTECII JUDEŢENE ,,GHEORGHE ŞINCAI'' ORADEA

Bun venit!

Dragii noştri cititori,

Dorim să împărtăşim cu voi lucruri cât mai bune, experienţe noi şi plăcute. Încercăm să vă oferim informaţii pe care nu le găsiţi în altă parte şi care vă privesc în mod direct. Credem că o să vă placă şi vă încurajăm să luaţi legătura cu noi.

Informaţii zilnice

Pentru a efectua prelungiri ale termenelor de împrumut pentru carte, formaţi numărul de telefon 0359 800363, tasta 2 sau scrieţi-ne un e-mail la adresa sectiatineret_prelungiri_somatii@yahoo.com

joi, 10 ianuarie 2019

Kaștanka, de A. P. Cehov

Anton Pavlovici Cehov (1860-1904), prozator și dramaturg rus a cărui opere, printre care celebrele Livada cu vișini, Dramă la vânătoare, Salonul numărul 6, Cerere în căsătorie sau Unchiul Vania, au continuat să fie foarte apreciate de-a lungul timpului, piesele sale de teatru bucurându-se și azi de interesul oamenilor de teatru și al publicului. Autorul însuși nu și-ar fi putut imagina succesul ulterior al lucrărilor sale, dar iată că și Kaștanka, povestirea scrisă în 1887, beneficiază de o ediție nouă în 2018, apărută la editura Art în traducerea Antoanetei Olteanu, la mai bine de 130 de ani distanță.
Kaștanka este povestea unei cățelușe ce seamănă cu o vulpe. Ea trăiește alături de familia unui tâmplar, se bucură de rămășițele de mâncăruri primite, de atenția plină de cruzime a băiatului tâmplarului și de mirosul de lac și clei ce definește și dă identitate locului asimilat de ea cu ideea de acasă
Într-o zi, cățelușa se pierde de stăpânul ei cam bețivan, după o plimbare lungă prin oraș, pe la clienții acestuia. Așa ajunge în fața ușii unui circar, care o ia în casă, se comportă bine cu ea, o hrănește și o face parte a spectacolului său de la circ, alături de celelalte animale ale sale. Amintirile Kaștankăi despre viața la atelierul tâmplarului se îndepărtează, dar nu complet, astfel că în decursul primului spectacol la care ia parte, când tâmplarul și fiul său prezenți la reprezentație o strigă, cățelușa trece peste tot ce-i stătea în cale și ajunge în sală la cei doi, urmându-i apoi acasă. Poate că acesta ar fi principala semnificație a acestei povestiri, aceea că indiferent de greutățile și neplăcerile trăite în mediul de viață în anii de început, să împiedici sufletul să simtă legătura cu trecutul este un lucru imposibil. 
Vă doresc lectură plăcută! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu