SECŢIA PENTRU COPII ŞI TINERET

A
BIBLIOTECII JUDEŢENE ,,GHEORGHE ŞINCAI'' ORADEA

Bun venit!

Dragii noştri cititori,

Dorim să împărtăşim cu voi lucruri cât mai bune, experienţe noi şi plăcute. Încercăm să vă oferim informaţii pe care nu le găsiţi în altă parte şi care vă privesc în mod direct. Credem că o să vă placă şi vă încurajăm să luaţi legătura cu noi.

Informaţii zilnice

Pentru a efectua prelungiri ale termenelor de împrumut pentru carte, formaţi numărul de telefon 0359 800363, tasta 2 sau scrieţi-ne un e-mail la adresa sectiatineret_prelungiri_somatii@yahoo.com

vineri, 30 aprilie 2010

„Noile educaţii - o şansă pentru viitor”



180 de lucrări, la simpozionul naţional

În cabinetul de limba română al Şcolii cu clasele I-VIII „Nicolae Bălcescu” din Oradea, s-a desfăşurat, joi (29 aprilie 2010), simpozionul naţional „Noile educaţii - o şansă pentru viitor”, organizat de I.S.J. Bihor şi C.C.D. Bihor, şcolile gimnaziale „Avram Iancu” şi „Nicolae Bălcescu”, şi coordonat de prof. Steliana Cîrciumaru şi Daniela Pop.
În acest context, noile educaţii îşi propun să contribuie la formarea unor atitudini, a unor comportamente adecvate care să-i pregătească pe copiii şi elevii de astăzi pentru provocările viitorului”.
Pe adresa organizatorilor au fost expediate nu mai puţin de 180 de lucrări din nouă judeţe (Bihor, Buzău, Constanţa, Harghita, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Timiş, Vrancea) şi municipiul Bucureşti.
Pentru cele două runde ale simpozionului, au fost programate a fi prezentate 22 de lucrări, aparţinând unor cadre didactice de la unităţi de învăţământ din Oradea şi judeţul Bihor (Beiuş, Sudrigiu, Diosig, Marghita, Ştei şi Dobreşti).
Sursa: ovidan.ro
Am fost onoraţi să fim şi noi invitaţi la acest simpozion. Studiul asupra lecturii intitulat ,,Maratonul lecturii'' prezentat de Mariana Barna şi lucrarea ,,Ritmuri de învăţare. Colaborări nonformale în sprijinul procesului educaţional'' prezentată de Delia Pantea au avut un succes deosebit aupra publicului.

marți, 27 aprilie 2010

Tombola cunoaşterii

,,Nu este sărac cel ce n-are tată, ci cel ce n-are învăţătură''

Pornind de la ideea că procesul cunoaşterii e unul dintre cele mai complexe procese ale spiritului uman, noi, bibliotecarele de la secţia de împrumut pentru copii şi tineret, am lansat o invitaţie micilor cititori de a-şi testa cunoştinţele de cultură generală, prin intermediul unui concurs intitulat ,,Tombola cunoaşterii''. Etimologic, cuvântul cunoaştere, provine din grecescul ,,gnosis''.
Astfel, prima cunoaştere, cunoaşterea prin simţuri, este numită de Democrit obscură, iar cea de-a doua, cunoaşterea prin intelect, autentică. Ştiinţa se atinge printr-o progresiune, de la cunoaşterea prin simţuri a lumii sensibile, la cunoaşterea prin intelect a adevăratei realităţi, a lumii esenţelor şi formelor pure, eterne. Cartea este prietena noastră, la bine şi la rău, cea care nu trădează niciodată. Omul a găsit în ea una dintre cele mai bune metode, nu numai de a-şi îmbogăţi cunoştinţele, ci şi de a comunica cu trecutul, prezentul şi viitorul semenilor săi. De aici reies avantajele pe care le are omul de la carte.
De asemenea, cartea este izvorul ce ne potoleşte setea de cunoaştere, de trăire, e ceea ce ne însoţeşte în lungul drum al propriei realizări.
Revenind la acest concurs, putem afirma că el cuprinde o multitudine de informaţii şi curiozităţi din diferite domenii (literatură, istorie, geografie, botanică, biologie, zoologie, anatomie, fizică, artă, muzică, etc.), în concordanţă cu particularităţile gândirii şi dezvoltării intelectuale ale copiilor. În afară de lecturile beletristice din programa şcolară propriu-zisă, trebuie introduse în lectura copiilor şi lucrări care reprezintă un gen deosebit de îndrăgit de aceştia - literatura de aventuri, care vine să completeze o zonă de cunoştinţe absolut necesare formării spirituale a adolescentului. Programa şcolară le cere elevilor din ce în ce mai multă lectură pentru a-şi asigura o bună pregătire şcolară şi de cultură generală. Această cultură multilaterală se obţine prin abordarea unei game largi de cunoştinţe din toate domeniile vieţii materiale şi spirituale a societăţii, din tot ceea ce ne-au lăsat mai bun înaintaşii noştri şi ai altor popoare, cât şi din tot ceea ce creează mai valoros contemporanii noştri dintre hotarele ţării şi din afara lor.
Numai formaţia umanistă de cultură generală nu este însă suficientă, ea constituie fundamentul culturii individuale, dar pe acest fundament trebuie să clădească fiecare, în funcţie de viitoarea profesie, acea latură de informare ştiinţifică şi de specializare care-i va fi necesară în viaţă.
Prin urmare, e bine să nu uităm că oamenii care iubesc cărţile sunt oameni buni, cu sentimente nobile, că ei se deprind odată cu cartea să iubească oamenii care le-au creat de-a lungul unor strădanii milenare, că înţelepciunea poporului român a sintetizat în mod genial legătura carte şi om, printre altele, în dictonul binecunoscut: ,,Cartea face omul om şi altoiul pomul pom.''