Invitaţie la lectură

     La ce te aştepţi atunci când ai în mână o carte de aventuri?

   Mă gândesc c-ai vrea să cunoşti cel puţin câteva personaje fascinante, curajoase, care au parte de-o viaţă palpitantă.

     În plus, vrei să poţi călători pe căi pe care altfel n-ai avea cum să ajungi, să fii de partea binelui, să te îngrijorezi atunci când preferaţii tăi se confruntă cu pericole, să lupţi şi să învingi. 

     În realitate,  un roman de aventuri oferă mult mai mult de-atât. Mai ales dacă romanul de aventuri despre care vorbim este scris de Karl May.

     Karl May este un autor german care a trăit între anii 1842-1912. Până la 5 ani s-a confruntat cu probleme cu vederea, dar şi cu sărăcia în care se găsea familia lui. Opera sa literară, concepută după vârsta de 32 de ani, cuprinde în jur de 100 de volume şi este cunoscută cititorilor din lumea întreagă, fiind tradusă în 40 de limbi. Acurateţea cu care a descris ţinuturile din America de Sud şi modul în care şi-a condus personajele în mijlocul aventurilor i-a făcut pe mulţi să spună că el însuşi ar fi trăit ca participant acele întâmplări sau că ar fi călătorit în America de Sud. 

      În Testamentul incaşului, unde albii (europeni: spanioli, germani) şi indienii sunt în acelaşi timp  în tabere diferite şi aliaţi, acţiunea începe în Buenos Aires cu pregătirile şi apoi desfăşurarea unei corride. Autorul ne arată treptat personaje, lăsând faptele lor să vorbească despre ele. Uneori faima le precede, cum este cazul Părintelui Jaguar. Germanul uriaş se bucură de celebritate în Argentina, însă ceea ce nu ştim noi este: ce-l poartă pe acest european de-a lungul şi de-a latul unei ţări străine? Ce caută? Apoi zoologul Morgenstern, tot un german, ce caută aici? Desigur, fosilele unor animale preistorice care sa-l transforme într-un om celebru. Alţii caută să incite la răzmeriţă locuitorii acelor locuri, unii duc în spate crime pe care le-au comis, alţii îi urmăresc ca să se răzbune. Toată acţiunea curge spre peştera unde se află aurul incaşilor.

      Dacă există un moştenitor al acestor bogăţii, veţi afla citind cartea. 

      Eu vă dau o mostră de umor şi vă doresc lectură plăcută.

      "- Aşa, domnu' doctor! spuse Fritz, privind bâtele satisfăcut. Cine primeşte o pălitură cu semnele astea de exclamare nu mai are vreme să se mire de nimic."