Dragobetele la români

DRAGOBETELE LA ROMÂNI

Cu ocazia sărbătoririi ,,Dragobetelui'', am desfăşurat pe 24 februarie 2010, la ora 13:00, la secţia copii şi tineret a Bibliotecii Judeţene ,,Gheorghe Şincai'' din Oradea, o activitate în cadrul căreia, elevi de la Şcoala cu cls. I-VIII ,,Alexandru Roman'', Oradea, au interpretat o scenetă din binecunoscuta tragedie a lui William Shakespeare ,,Romeo şi Julieta'', apoi fiecare elev a prezentat câte o creaţie proprie legată de tema iubirii, au citit poezii de dragoste, iar în final activitatea s-a încheiat cu un dans expresiv modern prin care Julieta l-a impresionat pe Romeo.

Etimologic, acest cuvânt provine din slavă, cunoscut sub mai multe denumiri (,,Vobritenia'', ,,Rogobete'', ,,Bragobete'') şi însemnând ,,a fi drag''.
La noi, Dragobetele este cunoscut ca o sărbătoare a iubirii, fiind totodată considerat un veritabil ,,Cupidon românesc''.
Legate de această sărbătoare, de-a lungul timpului s-au păstrat numeroase tradiţii şi obiceiuri:
- în această zi, fetele strâng viorele şi tămâioasă, pe care le păstrează la icoane, acestea fiind apoi folosite în diferite farmece de dragoste;
- în unele locuri, există obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit, apa având proprietăţi magice şi datorită ei, fetele deveneau mai frumoase, mai drăgăstoase şi mereu iubite;
- se spune că, dacă în această zi ai norocul să auzi pupăza, vei fi harnic tot anul; dacă plouă, primăvara va veni devreme şi va fi frumoasă
- în această zi nu se ţese, nu se cârpeşte, nu se lucrează la câmp sau în fierărie;
- dacă sufli într-o păpădie, vei avea atâţia copii câte seminţe rămân pe ea;
- primul nume de băiat/bărbat auzit în această zi, va fi numele celui ales/sortit;
- te vei căsători cu un bărbat sărac şi vei fi fericită, dacă va zbura deasupra ta o vrabie şi te vei căsători cu unul bogat, dacă vei vedea un sticlete.