Cursul de limba germană ”Hallo, Kinder!” din 15 noiembrie 2017

Bătrânul din Lună, de Grace Lin

Tânăra scriitoare și ilustratoare americană de origine thailandeză, Grace Lin, autoare de cărți pentru copii în care împletește elemente provenite din cultura asiatică, căreia îi aparține prin părinții săi, și cea americană, care a adoptat-o, prelucrează în volumul ”Bătrânul din Lună” (cu titlul original ”Where the mountain meets the moon”, apărut în anul 1999) câteva basme și povești asiatice organizate în jurul poveștii Bătrânului din Lună. Acestea curg în paralel cu viața fetiței Minli și a familiei ei.

Minli este singurul copil al unei familii care trăiește într-o zonă foarte săracă, într-un sat aflat la poalele unui munte, zis ”Neroditor”. În casa lor, poveștile spuse de tată trezesc curiozitatea și imaginația copilei și reprezintă momente de veselie pentru cei doi, dar o supără pe mamă. Ma, căci acesta este numele mamei, este nemulțumită de sărăcia în care trăiesc, atât de nemulțumită încât o înveninează până și să audă despre comori și diamante din povești.  De ce ar face cineva o încercare să fie vesel când este clar că este încarcerat  fără ieșire într-o viață mizerabilă? Așa că îi reproșează mereu soțului ei că-i împuiază mintea lui Minli cu lucruri fără rost.

Vrând să-și ajute părinții să le surâdă norocul, Minli cumpără cu unul dintre cei doi bănuți primiți la botez un peștișor auriu de la un vânzător ambulant. Acesta promite cumpărătorilor că peștișorii aurii aduc bunăstarea.

Faptul n-o bucură pe Ma. O gură în plus de hrănit, spune ea. 

Acum, Minli, pentru care peștișorul nu fusese doar o tentație copilărească, ci soluția întrevăzută pentru rezolvarea problemei sărăciei și nefericirii mamei, ia decizia să-l elibereze în râul din apropiere. Purtând în suflet poveștile tatălui și sfaturile primite de la peștișor, Minli pornește în căutarea Bătrânului din Lună, pe care să-l întrebe despre toate lucrurile care nu merg în viața lor.

Aventurile care-i fac drum spre muntele unde se găsește bătrânul sunt numeroase, ca și poveștile care se spun pe parcurs. Minli își face prieteni, este ajutată, trece prin pericole, învață lucruri noi și-și folosește istețimea și curajul pentru a depăși fiecare obstacol care se ivește în cale.

Cu cât se îndepărtează de casă, dorul de părinții ei se amplifică și numai hotărârea de a-i ajuta o face să continue.

N-ar vrea să se întoarcă acasă fără rezultat.

În acest timp, părinții se frământă, o caută, iar Ma dă vina pe poveștile spuse de Ba, tatăl, care au făcut-o să plece în căutarea unei atât de iluzorii destinații. Curios este că, deși Ba nu face nicio acuzație, toate conjuncturile și persoanele (chiar și un alt peștișor, primit de la același negustor) din jurul părinților îi deschid ochii mamei asupra a ceea ce este mai important în viață. Ea singură ajunge să-și dorească doar copilul înapoi și nimic altceva. Chiar și Minli conștientizează treptat că nu-i lipsește nimic (are familie, o casă, mâncare în fiecare zi, grija și dragostea părinților), iar când ajunge, în final, în fața Bătrânului pune o întrebare care să-l ajute pe prietenul ei, dragonul, să afle de ce nu poate zbura. Experiența călătoriei îi răspunsese la toate celelalte întrebări ale sale.

Toate poveștile din carte sunt profunde și lucrătoare pentru suflet, însă cea a nemulțumitului Wu Kang impresionează în mod deosebit. 

De asemenea, Grace Lin scoate în evidență modul cum tentaculele răului pot să cuprindă generații de oameni, dacă principiile de căpătâi ale familiilor, liniile continuatoare ale urmașilor au lăsat să se perpetueze mândria, răutatea, spiritul de răzbunare, dorința de înavuțire dusă la extrem, intoleranța, discriminarea sau alte tare.

”Poți pierde doar acel lucru de care te agăți” sau ”De ce am vrea să ne schimbăm soarta?” sunt două dintre expresiile încărcate de semnificație.

Vă invit, deci, să puneți pe lista de lecturi și ”Bătrânul din Lună”.

Povestea de la ora 5 - 16 noiembrie 2017

O poveste despre vârsta la care dorința de a fi ca adulții sau frații mai mari este foarte puternică. De ce este, oare, atât de important ca Lotta să aibă o bicicletă mare?

Curs de limba germană - 8 noiembrie 2017 (poze)

Regatul lui Kensuke, de Michael Morpungo

Scriitorul englez Michael Morpungo este un convertit de la profesia didactică la aceea de om al literelor. Felul său de a mânui arta cuvintelor, rostite și scrise, a cucerit generații de copii. Una dintre cele mai cunoscute scrieri de-ale sale este ”Calul de luptă”.

Este câștigătorul a numeroase premii literare și inițiatorul unui proiect social destinat copiilor din mediul urban care îi ajută pe aceștia să cunoască viața la țară și să-și atingă un tip de potențial despre care nici nu știu că-l posedă, în absența contactului cu activitățile specifice vieții la țară.

În 1999 publică cartea ”Regatul lui Kensuke”, în care descrie aventura unui băiat de 11 ani, Michael, după ce pleacă cu părinții pe mare.

Există câteva  momente-cheie în acțiunea romanului: primul este cel în care părinții lui Michael își pierd slujbele, iar armonia  și siguranța familiei au de suferit; un alt moment important este acela în care familia deja dezorientată se regrupează în jurul tatălui care ia decizia de a cumpăra din economiile familiei o barcă.

Călătoria pe mare este o aventură în sine, dar nu se poate compara cu ceea ce urmează momentului în care Michael cade peste bordul navei. Împreună cu el, câinele și mingea, și ei parte a planului divin de salvare a băiatului.

Ajuns pe o insulă, sfârșit și flămând, este conștient de prezența unei alte ființe acolo. Treptat descoperă că un fost medic, acum doar un bătrân japonez bun și înțelept, naufragiat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, își ducea zilele pe insulă în compania urangutanilor și gibonilor. Viața acestuia, admirabil aranjată de experiența șederii îndelungate acolo, se scurgea în același mod de zeci de ani.

Bătrânul îl ajută să supraviețuiască. Michael îl învață engleza. Împreună construiesc focul destinat atragerii potențialilor salvatori, pescuiesc, joacă fotbal și învață despre conviețuire, despre oameni și aspirațiile lor, despre sinceritate, valori și emoții. 

Acum sunt ca o familie. Tată și fiu. 

Dar Michael ar vrea ca familia lui să știe că trăiește și ca el să se întoarcă în lumea civilizată.

Această carte ar merita să fie studiată la școală. Sunt atâtea aspecte pur umane tratate de Morpungo, teme preferate de autor precum rezistența în fața adversităților vieții sau importanța valorilor morale, care pot deschide orizonturi de cunoaștere a sinelui în rândul generațiilor tinere. Ea poate fi considerată un roman de aventuri, prin numeroasele întâmplări palpitante cu care este țesută. Dintr-un punct de vedere, asigură o punte de legătură între generații și poate facilita înțelegerea dintre acestea. 

Cu siguranță, este o carte fabuloasă. Nu ne miră, fiind vorba de Michael Morpungo.

De asemenea, iubitorii lui ”Robinson Crusoe” (Daniel Defoe), vor regăși în carte aceeași atmosferă și se vor bucura de imaginea insulei, de organizarea vieții în singurătate și izolare și alte locuri comune pentru cele două scrieri.

Lectură plăcută!

Povestea de la ora 5 - 9 noiembrie 2017 (+poze)

Joi, 9 noiembrie 2017, vă așteptăm cu o poveste plină de umor - povestea Petuniei, gâsca naivă care credea că o carte la subraț este suficientă pentru a dobândi înțelepciune.

Cursul de limba germană - 1 noiembrie 2017 (poze)