Aniversările culturale ale lunii decembrie

Luna decembrie a debutat cu o mare sărbătoare de o importanță deosebită pentru noi românii - 1 Decembrie ,,Ziua Națională a României'', urmată de aniversarea unor mari scriitori români, precum: Vladimir Colin și I. Al. Brătescu-Voinești.
Tot în această lună l-am sărbătorit și pe marele creator Walt Disney, al faimoaselor desene animate cu Mickey Mouse, Pluto, Dumbo, Bambi, Scoobydo, Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, etc.

1 Decembrie marchează o zi de interes național pentru toți românii de pretutindeni: unirea Transilvaniei cu România. Astfel, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca și Zi Națională a României după înlăturarea regimului comunist. Prezența unui număr atât de mare de români, veniți pe jos, cu trenul, cu căruța sau călare, îmbrăcați în straie populare de sărbătoare, cu steaguri tricolore a făcut ca această adunare să rămână în istorie. Simbolic, mulțimea urca spre drumul către Cetățuie printre șiruri de țărani români înveșmântați în sumane de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Ei trec în drumul lor pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui Horea. În această atmosferă de mare bucurie și sărbătoare se dă citire textului Rezoluției Unirii. România astfel reîntregită cuprindea între hotarele sale istorice o suprafață de 295.049 Kmp față de 137.000 Kmp înainte de 1918 și o populație de peste 16.500.000 de locuitori față de 7.250.000 de locuitori.
Și după cum afirma printre altele și marele istoric Florin Constantiniu ,,Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voință al națiunii române de a-și da armătura teritorial - instituțională care este statul național.''
O necesitate istorică - națiunea trebuie să trăiască într-un stat național - s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetență, și, punând în mișcare națiunea, i-a dat acea forță uriașă ca peste toate adversitățile să dea viață aspirației sale: statul național.

O altă aniversare în această lună este cea a marelui făuritor, al inegalabilului Walt Disney.
Walter Elias Disney s-a născut pe 5 decembrie 1901, la Chicago și a murit pe 15 decembrie 1966, în Los Angeles.

A fost de-a lungul vieții sale un mare regizor, producător, animator, scenarist și antreprenor american, câștigător de 22 de ori al premiilor Oscar. Walter Disney a fost, de asemenea, fiul Florei și al lui Elias Disney, având trei frați și o soră. Compania fraților Disney, cunoscută sub numele de The Walt Disney Company, are venituri anuale de peste 30 de miliarde de dolari. Walt este cunoscut mai ales ca și producător de film, precum și ca un inovator al animației și al parcurilor tematice. În aprilie 1906, familia lui Walt s-a mutat în Marceline, Missouri, unde fratele său deținea o proprietate. Aici, Walt și-a dezvoltat și pasiunea care o avea pentru desen. În toamna anului 1917, el a început să studieze la Liceul McKingsley High School. Mai apoi, când Disney a ajuns în Los Angeles nu avea decât 40 de dolari în buzunar și un desen neterminat în servietă. Văzând că nu are succes cu filmele artistice, Walt s-a îndreptat din nou către animație. Astfel, Disney a trimis un desen neterminat distribuitorului din New York, Margaret Winkler, care a și vrut să-l angajeze pentru mai multe filme artistice combinate cu animație.
Totodată, se poate spune că ideea lui Disney pentru Mickey Mouse i-a venit în timpul întoarcerii din New York. Șoarecele a fost inițial numit ,,Mortimer'', dar a fost botezat mai târziu ,,Mickey Mouse''deoarece noua lui soție, Lillian considera acest ,,Mortimer'' nepotrivit. Însuși Disney și-a împrumutat vocea lui Mickey & Minnie Mouse, iar Mickey a purtat vocea lui Disney până în 1946.
Creația lui Walter Disney este vastă și cuprinde următoarele filmulețe de desene animate: Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, Cenușăreasa, Cartea junglei, Bambi, Peter Pan, Dumbo, 101 Dalmațieni, Frumoasa din pădurea adormită, Fantasia, Pinocchio, Doamna și vagabondul, Sabia din stâncă, The Adventures, Saludos Amigos, County Bears, Cei trei porcușori.
Walter Elias Disney a murit de cancer pulmonar la 15 decembrie 1966.


Tot în această lună îl sărbătorim și pe Vladimir Colin, un alt mare scriitor român de literatură științifico-fantastică și fantezie. S-a născut la 1 mai 1921, la București și a murit pe 6 decembrie 1991, tot la București. Colin este fiul lui Lazăr Colin, funcționar și al Ellei (n. Pauker), crescând într-o familie de evrei emancipați. A fost căsătorit cu poeta Nina Cassian, apoi cu graficiana Marcela Cordescu, care i-a ilustrat câteva din cărțile pentru copii.
A debutat cu un volum de Basme în 1953, care a obținut Premiul de Stat. Au urmat apoi volume de literatură fantastică ,,Legendele Țării lui Vam'' , precum și de literatură științifico-fantastică (,,A zecea lume'', ,,Pentagrama'', ,,Un pește invizibil'', ,,Imposibila oază''. A excelat și în genul science fantasy și a scris volumele de versuri ,,Viitorul al doilea'', ,,Dinții lui Cronos'', și mini-romanul ,,Babel''.
A scris foarte multe basme moderne sau literatură de popularizare pentru copii.


Un alt scriitor sărbătorit în luna decembrie este Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, care s-a născut la Târgoviște, în 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela ,,Neamul Udreștilor'' e un strămoș al scriitorului. A făcut liceul și Universitatea la București. A fost și judecător în București, Ploiești, Pitești, Craiova și Târgoviște, unde în anul 1896 s-a stabilit definitiv. Va intra în viața politică și va fi prezent până în 1940 în toate legislaturile parlamentare: a fost secretar general al Camerei Deputaților, Membru al Academiei Române din 1918. În anul 1945 a câștigat Premiul Național pentru Proză.
În literatură a debutat sub îndrumarea lui Titu Maiorescu. Primul volum, culegerea ,,Nuvele și schițe'' i-a apărut în 1903. A urmat în 1906 ,,În lumea dreptății'', iar în 1912 ,,Întuneric și lumină''. El va rămâne cunoscut mai ales pentru scrierile sale pentru copii: ,,Puiul''(tragica moarte a unui pui de prepeliță), ,,Privighetoarea'', ,,Bietul Tric'', ,,Niculăiță Minciună''(povestea unui copil isteț de la țară neînțeles de săteni).
Alexandru Brătescu-Voinești s-a stins din viață în 1946, pe 14 decembrie fiind înmormântat la București.