SECŢIA PENTRU COPII ŞI TINERET

A
BIBLIOTECII JUDEŢENE ,,GHEORGHE ŞINCAI'' ORADEA

Bun venit!

Dragii noştri cititori,

Dorim să împărtăşim cu voi lucruri cât mai bune, experienţe noi şi plăcute. Încercăm să vă oferim informaţii pe care nu le găsiţi în altă parte şi care vă privesc în mod direct. Credem că o să vă placă şi vă încurajăm să luaţi legătura cu noi.

Informaţii zilnice

Pentru a efectua prelungiri ale termenelor de împrumut pentru carte, formaţi numărul de telefon 0359 800363, interior 119 sau scrieţi-ne un e-mail la adresa sectiatineret_prelungiri_somatii@yahoo.com

marți, 28 februarie 2017

Martie, mărțișor. Semnificație, obiceiuri, tradiții și superstiții
















Mărțișorul este oferit ca simbol al sosirii primăverii. Obiceiul mărțișorului este, de fapt, o secvență dintr-un scenariu, ritual de înnoire a timpului și anului, primăvara. Mărțișorul, dăruit celor dragi de 1 martie, simbolizează iarna și vara, dar și speranța totodată. După vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an și se celebra sărbătoarea ,,Matronalia'', la care se desfășurau serbările lui Marte, zeul forțelor naturii, al primăverii și-al agriculturii. An de an, de 1 martie ne recăpătăm speranța, optimismul, credința în mai bine și sporul în toate. Martie este momentul în care oamenii încep să caute primul ghiocel, ca semn al venirii cu adevărat a primăverii. Acum, frigul începe să se împletească cu razele soarelui, întunericul cu lumina și după o iarnă grea cu omăt mare, învinge viața, primăvara, soarele.
Probabil că puțini dintre noi cunosc povestea mărțișorului ori s-au întrebat ce simbolizează și de unde a pornit obiceiul ,,purtatului mărțișorului''...
Semnificația lui a rămas aceeași de-a lungul timpului, doar forma acestuia s-a schimbat în timp. La început, mărțișorul era simbolizat printr-o monedă, iar mai târziu apărea sub forma unor mici pietre de râu, vopsite în alb și roșu, înșirate pe o ață. Acum, mărgelele frumos colorate, ceramica și florile le-au luat locul.
1 Martie, o zi ce zburdă pe aripi de primăvară, pictată în simboluri și alintată de gingășia ghioceilor. O zi în care bucuria, iubirea, norocul se strecoară prin firul alb-roșu, ce reprezintă firul zilelor din an tors de Baba Dochia în timp ce urca pe munte cu oile. În tradiție, se aseamănă cu firul vieții omului, stăpânit la naștere de ursitoare. Arghezi îl definea drept ,,sărutare și podoabă''. Fie că e trifoi cu patru foi, coșar, inimioară sau potcoavă, se poartă până când înfloresc cireșii sau trandafirii. Și atunci nu se aruncă, ci se leagă de un pom înflorit, ca să ne aducă tot binele din lume.

Povestea mărțișorului:
Iată povestea mărțișorului: ,,Odată, soarele coborî într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit și l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniță. Lumea se întristase. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu. Dar, într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să plece să salveze soarele. Mulți dintre pământeni l-au condus și i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l biruie pe zmeu și să elibereze soarele. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna și iarna. A găsit castelul zmeului și au început lupta. S-au înfruntat zile întregi, până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri și rănit, tânărul elibera Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind și bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din răni i s-a scurs în zăpadă. Pe când aceasta se topea, apăreau flori albe, ghioceii, vestitorii primăverii. Până și ultima picătură de sânge se scurse în zăpada imaculată. Murise. De atunci, tinerii împletesc doi ciucurași: unul alb și altul roșu. Ei le oferă fetelor pe care le iubesc sau celor apropiați. Roșul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizează sănătatea și puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.

Câteva superstiții legate de această lună:
Luna martie a născut de-a lungul timpului multe superstiții, mai ales despre vreme. Astfel, se zice că, dacă în luna martie bat vânturi, luna mai va fi mai frumoasă, dacă în luna martie tună și fulgeră, atunci anul va fi unul mănos. Dacă în Martie nu poți semăna ovăzul de ploi multe, nici toamna nu vei putea semăna grâul de ploi multe sau dacă va cânta cucul în această lună, anul va fi bogat. În această lună se culeg primele flori de primăvară bune de leac, dar mai ales se fac pregătiri pentru ritualurile de magie de peste an: se culege urzică, cea dintâi buruiană care te scapă de boală și iarbă-mare, iar șarpele prins în Martie este descântător și fermecător. Mai există superstiția că dacă cineva are ,,guturan'' (răceală, guturai) în martie, va fi sănătos peste an. O altă superstiție ne spune că dacă vremea este rea în aceste zile ale Babelor, înseamnă că Baba Dochia își scutură cojoacele. Ziua de 9 Martie este numită și Ziua Șarpelui, zi care înseamnă și activizarea practicilor vrăjitorești, ea mai este numită în popor Drăgostitele. Superstiția mai spune cine lucrează în această zi, va muri de veninul șarpelui sau cine nu ține această sărbătoare zace 40 de zile. Împotriva înnecului, superstiția spune că e bine să mănânci 40 de chitici (peștișori) în ziua de mucenici.
Pe 25 martie, când se sărbătoresc Blagoveșteniile, Buna Vestire, dar și Ziua Cucului, nimeni nu trebuie să se certe, că e de rău; să nu mai pui mâna pe ouă și pe cloște, deoarece puii vor ieși strâmbi și urâți.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu