SECŢIA PENTRU COPII ŞI TINERET

A
BIBLIOTECII JUDEŢENE ,,GHEORGHE ŞINCAI'' ORADEA

Bun venit!

Dragii noştri cititori,

Dorim să împărtăşim cu voi lucruri cât mai bune, experienţe noi şi plăcute. Încercăm să vă oferim informaţii pe care nu le găsiţi în altă parte şi care vă privesc în mod direct. Credem că o să vă placă şi vă încurajăm să luaţi legătura cu noi.

Informaţii zilnice

Pentru a efectua prelungiri ale termenelor de împrumut pentru carte, formaţi numărul de telefon 0359 800363, interior 119 sau scrieţi-ne un e-mail la adresa sectiatineret_prelungiri_somatii@yahoo.com

luni, 26 februarie 2018

1 Martie, mărțișor

Pe vremuri, pe data de 1 martie, mărțișorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor, tinerilor - fete și băieți, deopotrivă. 1Martie este potrivit calendarului ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numită și Baba Dochia. Cuvântul ,,mărțișor'' are origini latine, fiind numele popular al lunii martie. La Roma, începutul anului nou se sărbătorea la 1 martie, lună care purta numele zeului Marte. La traci, martie purta numele zeului Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul său fiind legat de glia maternă și de vegetație. Mărțișorul are o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb și roșu, ele erau înșirate pe ață și se purtau la gât. Când venea primăvara, oamenii obișnuiau să lege de copaci funii albe și roșii, pentru a alunga duhurile rele. Această măsură de precauție era luată pentru a împiedica vreun posibil dezastru care s-ar fi abătut asupra florilor copacilor și i-ar fi împiedicat să rodească.
La originile mărțișorului a stat, de asemenea, o monedă de aur la care se atașa o sfoară făcută din două părți răsucite, una roșie și alta albă, pe care copiii obișnuiau s-o poarte la gât. Exista credința, potrivit căreia, această amuletă aduce noroc și fericire. Fetele purtau acest mărțișor până când înfloreau copacii, moment în care, legau mărțișorul de trunchiul unui copac, iar cu moneda își cumpărau brânza, pentru a avea o față albă și frumoasă tot anul.
Simbolul șnurului a fost inițial folosit de daci înainte ca romanii să-i cucerească. Pe acea vreme șnurul era alcătuit din alte două culori: alb și negru, culoarea neagră semnificând lâna neagră dată de Baba Dochia nurorii sale, simbolizând întunericul iernii, întrucât culoarea albă simboliza lumina primăverii. Lâna s-a schimbat, potrivit legendei mărțișorului, din negru în alb prin sacrificiul fetei. În final, primăvara și mărțișorul vor birui întunericul cu ajutorul lui Isus.
De asemenea, există o zicală din bătrâni care spune că ,,dacă nu porți mărțișor, Baba Marta va aduce spiritele rele în casa ta. ''Conform credinței naționale, Baba Marta era o bătrână neputincioasă, despre care se spunea că atunci când baba zâmbea, soarele strălucea pe cer, iar atunci când era supărată pe cineva, vremea urâtă își făcea simțită prezența. Baba Marta avea cerințe specifice pentru cei cu care se întâlnea la începutul lunii martie. Astfel că, bătrânii nu trebuia să iasă niciodată prea devreme din casă pentru că bătrâna dorea să întâlnească doar fete tinere. Doar așa vremea va fi tot anul frumoasă și călduroasă. În anumite regiuni, în Bulgaria, de exemplu, mărțișoarele sunt asemănătoare cu cele de la noi, în sensul că sunt făcute din două bucăți de mătase, una albă, cealaltă roșie, răsucite între ele, în plus la aceste fire atașându-se monede, păr din coada de cal, mărgele, usturoi, carcase de melci.
Mărțișoarele se poartă o perioadă de timp bine determinată, după care se agață în copacii care urmează să înflorească. În sud, spre exemplu, oamenii cred că ar trebui să-ți dai jos mărțișorul doar atunci când vei observa un stol de berze. Fetele nemăritate își pun mărțișorul sub o piatră mare și încearcă să ghicească care le va fi ursitul.
Scoaterea mărțișorului, conform ritualurilor, are un scop bine întemeiat: să marcheze astfel tranziția dintre sfârșitul iernii și noul anotimp care începe: primăvara.     

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu