SECŢIA PENTRU COPII ŞI TINERET

A
BIBLIOTECII JUDEŢENE ,,GHEORGHE ŞINCAI'' ORADEA

Bun venit!

Dragii noştri cititori,

Dorim să împărtăşim cu voi lucruri cât mai bune, experienţe noi şi plăcute. Încercăm să vă oferim informaţii pe care nu le găsiţi în altă parte şi care vă privesc în mod direct. Credem că o să vă placă şi vă încurajăm să luaţi legătura cu noi.

Informaţii zilnice

Pentru a efectua prelungiri ale termenelor de împrumut pentru carte, formaţi numărul de telefon 0359 800363, interior 119 sau scrieţi-ne un e-mail la adresa sectiatineret_prelungiri_somatii@yahoo.com

vineri, 23 februarie 2018

Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români


Luna lui Făurar e pe sfârșite, iar primăvara își face simțită prezența. Acestei sărbători i se mai spune și Sântion de primăvară, care corespunde și cu Întâia și a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Luna lui Făurar este considerată capricioasă (când plânge, când râde, când viscolește, când se năpustește gerul spunându-se că Februarie se luptă cu Martie. Dragobetele este întrupat de Năvalnic, el fiind simbolul dragostei curate a tinerilor, asociată cu ciripitul și unirea păsărilor de pădure. Numit și Cap de Primăvară, Dragobetele este asociat și cu zeul Cupidon din mitologia romană, cu Eros, din mitologia greacă. I se mai spune și Ioan Dragobete, Drăgostițele sau Logodna păsărilor. Este o sărbătoare a îndrăgostiților, de unde și expresia ,,Dragobetele sărută fetele. ''
Prin urmare, sărbătoarea dragostei sau ziua îndrăgostiților la români era văzută ca fiind una de bun augur, deoarece se credea că aduce gospodarilor un an mai îmbelșugat, liniște, noroc în dragoste și prosperitate.
Legenda Dragobetelui spune că acesta s-a numit inițial Dragomir, cel ce simboliza zeul iubirii, fiind considerat copilul Babei Dochia. Totodată, toți aceia care participau la petrecere în această zi erau feriți de boli, fiind foarte sănătoși. De asemenea, se mai spune că apa de pe fragi avea proprietăți magice.
De la Dragobete, exista obiceiul de a se aprinde în toate zilele prin casă rădăcina de iarbă mare, iar dacă timpul era frumos, fetele și băieții, adunați în cete ieșeau la pădure hăulind și chiuind pentru a culege primele flori de primăvară, ghiocelul și brândușa de primăvară. Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau, să petreacă, să lege prietenii, să se țină de jocuri și de ghidușii. Atât băieții, cât și fetele au datoria de-a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întregul an. Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care erau deja împreună trebuie să se sărute în această zi. Lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curățenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor și prospețime. Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma. În unele zone ale țării, ajunul Dragobetelui este asemănător cu simbolistica nopții de Bobotează. Fetele tinere, curioase să-și afle ursitul, își pun busuioc sfințit sub pernă, având credința că Drgaobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu