"Alege-ţi întrebarea!" - concurs de cultură generală

Îndrăzneşte să-ţi testezi cunoştinţele de cultură generală. 

Noi ţi-am pregătit 200 de întrebări din mai multe domenii: literatură, istorie, geografie, tehnică şi maşini, arte, ş.a.

      La fiecare vizită la bibliotecă,

 ALEGE-ŢI ÎNTREBAREA!

Poţi răspunde pe loc, dacă ştii răspunsul sau ... dacă ai nevoie să te informezi, ne răspunzi data următoare când treci pe la noi. Aduci răspunsul şi poţi alege apoi altă întrebare.

Cu cât vei veni mai des la bibliotecă şi vei răspunde la un număr mai mare de întrebări, cu atât vei acumula mai multe puncte şi te vei număra printre câştigătorii unor premii din partea noastră.

Concursul „ALEGE-ŢI ÎNTREBAREA!” vă aşteaptă în perioada 1 februarie – 25 mai 2017, iar la 31 MAI vă invităm la festivitatea de PREMIERE.

Toţi participanţii sunt invitaţi şi apreciaţi pentru răspunsurile lor cu premii.

Numele participanţilor şi detaliile zilei de 31 MAI vor apărea pe blogul Secţiei - sectia-copii-bjbihor.blogspot.com/  - în 27 mai 2017.

Noutăţi pe rafturile Secţiei Împrumut pentru Copii şi Tineret

În luna ianuarie Secţia Împrumut pentru Copii şi Tineret şi-a înnoit colecţia cu sute de cărţi noi pentru toate categoriile de vârstă.

Pe cei foarte mici (3-7 ani), antepreşcolari şi preşcolari, Pixi îi aşteaptă cu cărţi despre anotimpuri, corpul omenesc, secretele magicienilor, cunoştinţe despre Pământ, rechini, dinozauri, energie şi electricitate, acordarea primului ajutor, ş.a. Din seria de 12 poveşti cu Pixi vă oferim : "Pixi la circ", "Pixi în Elveţia", "Pixi face picnic în ploaie", "Pixi şi micile fantome", "Şcoala lui Pixi", etc., dar şi alte poveşti cu personaje precum Şoricica Mimi sau Prinţesa care îşi caută ursuleţul.

Pentru şcolarii mici (7-11 ani) am pregătit cărţi care să-i ajute în activităţile de la şcoală (poveşti, cărţi cu activităţi recreative, basme bilingve, ş.a.), poveşti, romane pentru copii, cărţi de aventuri, cu şi despre animale, cărţi pentru fete şi cărţi pentru băieţi:

- J. Tomlinson, Gorila care voia să se facă mare;

- Poveşti şi povestiri bilingve (engleză, germană, franceză);

- Cartea mea preferată cu jocuri - 96 de pagini cu poveşti şi activităţi;

- L. Potra, Călătorie cu peripeţii;

- C. Ebenstein, Păpuşica Dadece;

- C. Amariţei, Aventurile lui Şurubel, Împărăţia maşinilor pe roţi;

- P. Ghelmez, Băiatul şi pădurea;

- T. Horonceanu Bernevic, Copilul-furnică;

- C. G. Covaliu, Aventurile lui Petrică;

- L. Adamache, Reţete pentru micile gospodine;

Veştile bune pentru adolescenţii care iubesc lectura sunt două: 

1) ne-am completat seriile existente cu volumele nou apărute (trilogia Predestinaţii cu volumul ultim - "Profeţia", seria Pisicile războinice cu volumele III şi IV, seria fantasy 13 comori cu cea de-a doua parte - "Blesteme", ş.a.) şi 

2) am achiziţionat cărţi noi, inclusiv unele dintre cele pe care ni le-aţi solicitat.

Printre acestea se numără:

- H. Black şi C. Clare, cele trei cărţi din colecţia "Şcoala de magie Magisterium": Testul fierului, Mănuşa de aramă şi Cheia de bronz;

- C. R. Hyde , Dă mai departe;

- K. Milford, Misterul din Hanul Pungaşilor; 

- J. Patterson, Vrăjitor şi vrăjitoare, Darul şi Focul; 

- M. Ward, Fantastica familie Whipple;

- N. Coste, Fedelinii, vol. I şi II, ş.a.

Vă aşteptăm!

Aniversările culturale ale lunii ianuarie

Luna ianuarie a acestui an este destul de bogată în evenimente culturale. Astfel, această lună debutează cu aniversarea unor personalităţi de seamă din cultura română, precum: Ion Heliade-Rădulescu, Ionel Teodoreanu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale.

Primul sărbătorit în această lună este Ion Heliade - Rădulescu. El s-a născut la  ianuarie 1802, la Târgovişte şi a murit pe 27 aprilie 1872, în Bucureşti, fiind fiul Eufrosinei şi al lui Ilie Rădulescu (căpitan). În 1811, Heliade se pregăteşte în particular cu dascălul Alexe, de la care va învăţa greaca. Între anii 1813 - 1815 revine la Bucureşti unde îşi continuă studiile de greacă, beneficiind de sprijinul călugărului Naum Râmniceanu. Între anii 1815 - 1818, Heliade urmează cursurile Şcolii greceşti de la Schitu Măgureanu. Aici i se va spune pentru prima dată ,,Eliad'' sau ,,Eliade'' (numele grecizat al tatălui).
De asemenea, nefiind de acord cu atitudinea grecilor faţă de români, el se va muta la şcoala românească de la Sf. Sava, condusă de Gh. Lazăr, unde se va remarca drept ca profesor de aritmetică şi geometrie.
În 1828, tipăreşte la Sibiu ,,Gramatica românească'', iar un an mai târziu, va edita primul ziar apărut în Ţara Românească ,,Curierul românesc''. Totodată, în 1831 îi apare lucrarea ,,Regulile sau gramatica poeziei'', în 1833 participă, alături de I. Câmpineanu, la fondarea Societăţii filarmonice.
Între anii 1835 - 1836 editează ,,Gazeta Teatrului Naţional''. Apare şi primul volum de scrieri ,,Culegere din scrierile lui I. Eliad de proze şi poezie''.
Opera sa cuprinde: proză, poezie (,,Epigramă'', ,,Cântarea dimineţii'', ,,O noapte pe ruinele Târgoviştii'', ,,Calul, vulpea, lupul'', ,,Epitafe'', ,,Zburătorul'', ,,Mihaida'').

Un alt sărbătorit al acestei luni este Ionel Teodoreanu, care s-a născut pe  ianuarie 1897, la Iaşi şi a murit în 3 februarie 1954, la Bucureşti), el fiind al doilea dintre cei trei fii ai avocatului Osvald Teodoreanu; fiul mai mare Alexandru va deveni scriitor, iar mezinul, Laurentziu - Gabriel (Puiuţ), aviator. Părinţii săi fac parte din elita personalităţilor ieşene: tatăl, Osvald Teodoreanu, un avocat renputat, iar mama, Sofia Teodoreanu (născută Muzicescu), este profesoară de pian la Conservatorul din Iaşi.
Între anii 1904 - 1906, I. Teodoreanu se va înscrie la Şcoala primară germană Pitar -Moş din Bucureşti. În 1907, Teodoreanu Hipolit Ion, cum i se mai spunea, revine la Iaşi unde termină cursurile şcolii primare. Între 1908 - 1916, Teodoreanu ca elev al Liceului Naţional din Iaşi manifestă un interes deosebit pentru disciplinele sportive.
În 1918, în perioada refugiului, tânărul Teodoreanu o cunoaşte la Iaşi, pe Maria - Ştefana Lupaşcu - ,,Lily'', cu care se va şi căsători, doi ani mai târziu. Fiică a juristului şi diplomatului Ştefan Lupaşcu şi al Mariei Mazurier, franţuzoaică, Maria - Ştefana va deveni o subtilă prozatoare şi traducătoare prolifică sub numele de Ştefana Velisar - Teodoreanu.
Debutează în revista ,,Însemnări literare'' din Iaşi cu poemele în proză ,,jucării pentru Lily''. La 15 februarie, la Iaşi, scriitorul se va căsători cu Maria - Ştefana Lupaşcu.
Opera scriitorului cuprinde: proză (,,Uliţa copilăriei''); romane (,,La Medeleni'', în 3 volume: primul volum ,,Hotarul nestatornic'', al doilea volum ,,Drumuri'', iar al treilea volum ,,Între vânturi''); ,,Turnul Milenei'', ,,Bal mascat'', ,,Golia'' (vol. I - II), ,,Crăciunul de la Silvestri'', ,,Lorelei'', ,,Arca lui Noe'' (vol. I - II), volumul ,,În casa bunicilor'', ce cuprinde 3 capitole: ,,În casa bunicilor'', ,,Curcubeul din sipet'' şi ,,Octave''; binecunoscutul roman pentru cei mici ,,Prăvale - Baba''.
La numai 28 de zile de la împlinirea vârstei de 57 de ani, Ionel Teodoreanu îşi dă subit sfârşitul, în urma unei sincope cardiace.

O altă mare personalitate importantă din această lună este marele ,,Luceafăr'' al poeziei româneşti cum a fost supranumit Mihai Eminescu.
Mihai eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Ipoteşti şi a murit în 15 iunie 1889, la Bucureşti), fiind al şaptelea din cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi Juraşcu, fiica stolnicului Juraşcu din Joldeşti.
În 1860, Eminescu va urma liceul german din Cernăuţi, Ober Gymnasium, unde îl va avea ca profesor de română pe Aron Pumnul, autorul crestomaţiei de texte româneşti în 4 volume ,,Lepturariu românesc''. Va rămâne repetent în clasa a II-a. În 1866, debutează cu poezia ,,La mormântul lui Aron Pumnul'', inclusă în volumaşul ,,Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti''. Un al doilea debut are loc în februarie, în revista ,,Familia'' a lui Iosif Vulcan, scoasă la Pesta, cu poezia ,,De-aş avea''.
În revista ,,Familia'' îi apar, totodată poeziile ,,Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie'', şi ,,La Heliade''. În 1870, apare în ,,Convorbiri literare'', revista din Ia;i a grupului ,,Junimea'', poezia ,,Venere şi Madonă'', mai apar tot acolo şi ,,Epigonii'' şi basmul ,,Făt-Frumos din lacrimă''. Tot în revista ,,Convorbiri literare'' publică poeziile ,,Înger de pază'' şi  ,,Noaptea''.
În octombrie se va înscrie la Facultatea de Drept din Viena. De asemenea, la Viena o va cunoaşte pe Veronica Micle căreia îi va dedica cele mai multe din poeziile sale. Citeşte, totodată, la ,,Junimea'', nuvela fantastică ,,Sărmanul Dionis'' şi poemele ,,Egipetul'', ,,Înger şi demon'' şi ,,Floare albastră''. Tot în ,,Convorbiri literare'' îi apar poeziile ,,Melancolie'', ,,Crăiasa din poveşti'', ,,Lacul'', ,,Dorinţa'', ,,Călin (file din poveste)'', ,,De câte ori, iubito'', ,,Rugăciunea unui dac'', ,,Atât de fragedă'', ,,Freamăt de codru'', ,,Revedere'', ,,Despărţire'', ,,O, mamă'', ,,Scrisoarea I, II, III''. Este numit redactor-şef la ziarul ,,Timpul''. La ,,Junimea'' citeşte poemul ,,Luceafărul''. Alte poezii publicate în revista ,,Familia'' sunt: ,,S-a dus amorul'', ,,Ce e amoru?'', ,,Pe lângă plopii fără soţ'', ,,Şi dacă...''.
Mai târziu va fi numit în funcţia de bibliotecar la Biblioteca Centrală din Iaşi.
Tot în ,,Convorbiri literare'' apar şi poeziile ,,Sara pe deal'', ,,La steaua''. Boala revine către sfârşitul anului, fiind internat la ospiciul Mănăstirii Neamţ. În anul 1887, ieşind după câteva luni de la Mănăstirea Neamţ, se mută la Botoşani, în grija surorii sale Harieta.
În 1888, în aprilie se reîntoarce la Bucureşti, alături de Veronica Micle. În februarie 1889, e internat din nou la ospiciul Mărcuţa şi apoi la Caritas. Se stinge din viaţă pe 15 iunie, la Ospiciul Caritas.

Un alt scriitor important sărbătorit în această lună este Ion Luca Caragiale care s-a născut la 30 ianuarie 1852, în Haimanale, judeţul Prahova şi a murit în 9 iunie 1912, la Berlin, fiind fiul lui Luca Caragiale şi al elenei.
În 1860 - 1864, Caragiale urmează clasele primare la Şcoala domnească din oraş, iar în 1864 îşi face studiile gimnaziale la Gimnaziul ,,Sfinţii Petru şi Pavel''. Va ocupa şi funcţia de sufleor şi copist de roluri la Teatrul Naţional. În 1879 are loc premiera piesei ,, O noapte furtunoasă'', pe scena Teatrului Naţional. Citeşte la ,,Junimea'' a doua sa comedie ,,Conul Leonida faţă cu Reacţiunea''. De asemenea, citeşte în cadrul ,,Junimii'', cu mare succes, piesa ,,O scrisoare pierdută''.
În 1885 i se decernează un premiu pentru comedia ,,D'ale carnavalului''. În acest an i se naşte fiul său natural, Mateiu, viitorul autor al romanului ,,Craii de curtea veche''.
În 1890, la 3 februarie are loc premiera dramei ,,Năpasta'', în 1892 îi apare volumul de proză ,,Note şi schiţe'', nuvelele ,,Păcat'', ,,O făclie de Paşti'', ,,La hanul lui Mânjoală'', ,,Kir Ianulea'', ,,Abu-Hassan'', ,,Calul dracului''. ,,În vreme de război''.
În 1901, în luna octombrie apare volumul ,,Momente şi schiţe''. Călătoreşte cu familia în Italia, Franţa, Germania, unde se şi stabileşte, la Berlin. De asemenea, desfăşoară o bogată activitate publicistică, scriind foiletoane, schiţe, povestiri.
În 1912, pe 8 iunie, moare subit şi este înmormântat provizoriu în capela cimitirului preotestant Schonberger Friedhof în prezenţa familiei. La 27 noiembrie, Caragiale este reînhumat la Bellu, lângă Eminescu şi Coşbuc.

15 ianuarie - Ziua Culturii Naţionale şi Ziua Mihai Eminescu

15 ianuarie este Ziua Culturii Române şi ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu. 

Despre poetul nostru spunem că este blazonul cu care ne mândrim şi ne identificăm, sub a cărui genialitate şi unicitate ne adăpostim atunci când cursul istoriei ne face să ne întrebăm care mai este pulsul culturii naţionale. 

Am asociat zilei în care s-a născut cultura naţională ca întreg.

Dacă Eminescu a polemizat pe tema identităţii naţionale, a valorilor şi  a culturii, noi toţi ne exprimăm cu voluptate opiniile. 

Dacă el a construit un monument de dragoste de neam şi versuri Naţiunii şi acestui Pământ străjuit de Carpaţi, Dunăre şi Mare, noi încercăm să-i ducem mai departe moştenirea, ne hrănim generaţiile tinere cu poezia lui şi-i închinăm anual două zile de "aduceri aminte" în care ne exprimăm recunoştinţa pentru ocazia pe care opera lui ne-o oferă: de a ne regăsi identitatea în jurul câtorva trăsături perene ale românismului.

Comunicatul Academiei Române din această zi reafirmă scopul culturii naţionale: păstrarea şi cultivarea identităţii românilor. 

Nevoia de a ne asigura că identitatea noastră încorporează exact acele valori, opere, oameni sau istorii reprezentative pentru noi ca naţiune a condus, printre alte acţiuni, la demararea unei campanii de selectare dintr-o listă de personalităţi a celor mai mari 10 români ai tuturor timpurilor (în anul 2006). Mihai Eminescu este al treilea în acest clasament, după Ştefan cel Mare şi Carol I. 

Astfel, din partea superioară a clasamentului, aflăm că iubirea de ţară, spiritualitatea ortodoxă, dorinţa de a avea un stat puternic şi o cultură de talie universală sunt aspiraţiile care îi definesc într-o foarte mare măsură pe români. Toţi cei care şi-au adus contribuţia la materializarea acestor aspiraţii au devenit exponenţi ai identităţii noastre şi au adunat în jurul lor importante energii creatoare. Ei sunt gânditori, oameni de știință şi inventatori geniali, deţinători de premii Nobel, deschizători de drumuri în diferite domenii, dar şi oameni obişnuiţi capabili de fapte mari.

11 Ianuarie - Ziua Mondială a cuvântului "Mulţumesc"

Astăzi este sărbătorit la nivel internaţional (şi va continua să fie sărbătorit în săptămâna care urmează) un cuvânt care exprimă recunoştinţa şi politeţea, cuvântul  "mulţumesc".
Folosesc această ocazie pentru a vă mulţumi tuturor, cititorilor şi colaboratorilor noştri, pentru că primiţi Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Bihor şi Secţia Împrumut pentru copii şi tineret în viaţa dvs. prin oferta de carte şi evenimentele şi programele culturale organizate.
Vă mulţumim şi pentru interesul acordat cărţii în toate formele ei. Imi face plăcere să afirm că avem, totuşi, în ciuda numeroaselor alarme care se trag cu privire la rata analfabetismului funcţional sau referitoare la adicţia de gadgeturi şi noua tehnologie, o generaţie tânără care citeşte. Avându-i drept mentori în acest domeniu pe părinţi şi bunici, pe învăţători şi profesori, pe prietenii şi fraţii mai mari, copiii şi tinerii împrumută cărţi din varii sfere de interes, de la beletristica şi literatura pentru copii tradiţională şi contemporană la istorie, biologie, geografie, artă sau matematică.

De asemenea, vă mulţumesc pentru prezenţa activă pe blogul nostru, evidenţiată de numărul mare de vizualizări.

Sărbătorirea zilei cuvântului "mulţumesc" a început în anul 1994. Oameni obişnuiţi, sociologi sau psihologi, toţi susţin importanţa desfăşurării relaţiilor interumane sub marca politeţii. Puterea cuvintelor este semnalată şi în context şcolar sau familial, unde o anumită etichetă asociată în mod repetat unei persoane poate influenţa decisiv devenirea pe termen lung a acesteia, cu consecinţe importante la nivelul stimei de sine.
În mediul psihologiei motivaţionale şi în experimentele lui Masaru Emoto este relevată puterea recunoştinţei, în primul rând pentru că exprimarea recunoştinţei este însoţită de o eliberare de energie pozitivă care poate modela relaţia dintre oameni, iar în al doilea caz s-a observat că apa a cristalizat în cele mai armonioase şi frumoase forme atunci când a fost expusă acţiunii cuvintelor iubire şi recunoştinţă.
Aşa că, dragi prieteni, să nu ezităm să apreciem orice lucru care ni se întâmplă şi să folosim cuvântul "mulţumesc", chiar şi în situaţiile mai puţin formale sau mai puţin fericite.
Vă împărtăşesc o astfel de experienţă: două tinere surori arestate în vremea celui de-al Doilea Război Mondial se găseau într-un lagăr, într-o celulă plină cu purici, unde cei deţinuţi erau groaznic chinuiţi de aceşti paraziţi. Una dintre ele se arăta foarte revoltată pe situaţie, în timp ce cealaltă mulţumea lui Dumnezeu pentru tot, inclusiv pentru purici. S-a dovedit, în timpul unei razii a gardienilor, când multe deţinute cădeau victime furiei acestora, că celula celor două surori a fost ocolită şi, deci, că până şi greul încercărilor poate fi un motiv de mulţumire.
Vă mulţumim!