În vremurile de demult şi în unele zone, chiar şi-n prezent, de Dragobete, tinerii îmbrăcaţi în haine frumoase, obişnuiau să se adune în păduri şi să culeagă buchete cu primele flori ale primăverii. Culesul florilor se făcea cu voie bună, dar şi cu cântece şi un fel de joc numit zburătorit.
La ora prânzului, fetele obişnuiau să fugă către sat în timp ce băieţii le fugăreau în încercarea lor de a le prinde şi de a le săruta. Iar dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă şi sărutată. Semnificaţia sărutului era un echivalent al logodnei şi al înfiripării iubirii dintre cei doi. Participanţii la unirea celor doi erau consideraţi ca fiind binecuvântaţi în acel an şi feriţi de orice boală.
Dacă era vreme urâtă de Dragobete, tinerii se adunau într-o casă unde petreceau şi legau prietenii sau se ţineau de jocuri.
În unele zone ale ţării, tinerele aruncau unele acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire.
Acum mult timp, exista obiceiul conform căruia tinerele necăsătorite strângeau zăpada puţină care mai rămânea, numită şi ,,zăpada zânelor''. Apa apărută în urma topirii acestei zăpezi, ar fi avut proprietăţi magice când venea vorba de iubire, de descântece de iubire, dar şi de ritualurile de înfrumuseţare.
În unele regiuni din ţară se obişnuia ca în această zi, să se scoată din pământ rădăcini de spânz pe care oamenii le foloseau pe post de leac pentru vindecarea unor boli.
De asemenea, conform tradiţiei, în ziua respectivă, bărbaţii trebuiau să fie în relaţii cordiale cu toate femeile. Tot în ziua de Dragobete, bărbaţilor nu le era permis să necăjească femeile sau să se certe cu ele. În caz contrar, aceştia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion şi un an greu.
Totodată, în ziua de Dragobete, atât flăcăii, cât şi tinerele nu au voie să plângă. După tradiţie, persoanele care plâng în acea zi, vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.
În unele regiuni ale ţării, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca şi noaptea de Bobotează. Tinerele care doresc să-şi afle ursitul, îşi pun sub pernă busuioc sfinţit, sperând că Dragobetele le va ajuta să-l găsească.
