La invitaţia partenerului nostru, profesor Amalia Ţoca, vineri 17 decembrie 2010, am participat la un program artistic realizat de elevii Şcolii cu clasele I-VIII din Oşorhei, Bihor. În straie specifice sărbătorii de Crăciun, cu un decor frumos amenajat, copiii au vestit apropierea naşterii Domnului Isus Cristos, interpretând colinde, pe acorduri de chitară şi orgă şi jucând piesa cu deosebit talent. Nelipsiţi la un astfel de eveniment au fost preotul comunei şi primarul Ioan Pop. Fiind luna cadourilor, din expoziţia de icoane pe sticlă realizată de elevi, fiecare invitat şi-a ales o amintire de la acest eveniment.
miercuri, 10 noiembrie 2010
Susţinere teză de doctorat
Industrializare şi demografie in marile centre urbane ale Crişanei (1960-1980). Din comisia de evaluare a lucrării au făcut parte: prof. univ. dr. Maria Mureşan (Bucuresti), conf. dr. Marcela Sălăgean (Cluj), prof. univ. dr. Horga (decanul facultăţii), prof. univ. dr. Mihai Drecin (coordonator), prof univ dr. Ioan Zainea (Oradea).
Mulţumiri tuturor pentru prezenţa la acest eveniment.
Spicuim câteva dintre creaţiile lor:
Îndrumătorul
Ruben Luncan
Cea care m-a îndrumat,
Cea din care-am învăţat,
Sursa ce m-a luminat
Şi prin care m-am schimbat
A fost cartea, e şi azi
Îndrumătoarul cel viteaz,
Ce se-aseamănă c-un iaz
Şi mă stropeşte pe obraz.
Am găsit în ea iubire
Şi mustrare, sfătuire.
În romane mărturie,
Cartea e o apă vie.
S-o citim, s-o preţuim,
Mult mai des s-o răsfoim.
Nu doar să o lustruim
Sau de-i ruptă s-o lipim.
Cartea – lumina vieţii
Ionuţ Ţicărat
Cartea e lumina vieţii.
Lucruri bune ea te-nvaţă,
Doar cu ea rupi vraja ceţii
Şi-n viaţă-ţi dă povaţă.
La nevoie te ajută,
Ea îţi spune ce să faci.
Lucruri bune şi frumoase
Tot din ea tu le extragi.
Ca să fii şi tu o ,,carte''
Trebuie ca tu să-nveţi,
Să citeşti mereu din ele
Tainele să le cunoşti.
Cartea - un prieten drag
Macrina Ţicărat
Lumina vieţii mele este cartea,
Şi dacă-o studiem ea ne este partea.
Din ea învăţ multe lucruri minunate,
Ce-n viaţa de fiecare zi sunt aplicate.
Eu mereu citesc din carte,
Şi nimic de ea nu mă desparte.
Filă cu filă de carte mă-ndrăgostesc,
Căci pe frumoasele cărări păşesc.
Cartea-i darul cel mai preţios,
Ea mă face să fiu respectuos.
Deci, dragi colegi, să ne punem a citi,
Căci lucruri bune vom primi!
Cartea – prietena mea
Mercea Camelia
Cartea este prietena mea
Frumoasă, curată, deşteaptă
Cu multe poveşti, poezii şi compuneri
Din ea ne inspirăm şi învăţăm
Lista parteneriatelor şi proiectelor încheiate recent cu următoarele instituţii
Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 27 ,,Voinicel'' Oradea, coordonator: prof. Trifan Nicoleta - denumirea proiectului: ,,Personajele îndrăgite la teatru vin să se prezinte''.
Colegiul Tehnic ,,Traian Vuia’’ Oradea, coordonator: prof. Corina Negruţiu. Denumirea proiectului ,,Unitate şi diversitate în Uniunea Europeană’’, ediţia a 2-a.
Şcoala cu clasele I-VIII Oşorhei, coordonator: prof. Amalia Ţoca
luni, 1 noiembrie 2010
Coordonate culturale ale lunii noiembrie la Secţia pentru copii şi tineret
Cel ce renunţă la alte plăceri pentru a procura o carte, cel ce mângâie filele cu dragoste şi apără cu străşnicie o carte, cel ce aleargă să găsească o carte, cel ce respectă pe făuritorii de cărţi, acela se cultivă neîncetat pe el însuşi.
Cărţile - ficţiuni sau nu, instruiesc tinerii despre extraordinara capacitate şi aventură a spiritului uman, tinzând să cuprindă lumea ca literatură şi literatura ca lume. În cadrul legăturii omului cu lumea se situează şi legăturile sale cu cartea, dialogul cu eroii, situaţiile, imaginile, gândurile din cărţi, unele devenite chiar cărţi de căpătâi şi constituind adevărate evenimente ale existenţei noastre. Cărţile îşi au soarta lor, dar această soartă, când nu mai depinde de creator, depinde de cititor. În şcoală, soarta cărţilor depinde de profesor, elev şi bibliotecar. Acasă, însă, de părinţi şi copii.
Aşadar, se ştie foarte bine faptul că nimic nu poate oferi o mai plăcută desfătare decât cititul sau lectura unei cărţi. A-i învăţa pe copii să citească înseamnă a le deschide calea spre dezvoltarea intelectuală, a le oferi posibilitatea descoperirii unor idei, gânduri sau sentimente noi, capabile să-i facă mai buni, mai generoşi, cu o cultură mai vastă. De aceea, îndrumarea lecturii, stabilirea unor legături strânse cu cartea, devin elemente esenţiale în educarea tinerei generaţii. Pe măsură ce va citi mai multe cărţi, copilul îşi va desăvârşi arta de a citi, de a-şi alege cărţile potrivite, de a se întoarce mereu cu drag la paginile mirifice ale unor cărţi care l-au fermecat sau va dori să fie tot mai avid de cărţi noi, fiind mereu în preajma noilor apariţii editorile. Lectura va deveni în timp, pentru tânăr, un eveniment al cunoaşterii. Copilul trebuie obişnuit de mic cu cartea şi, pe măsură ce va creşte, va deveni mai dependent de lectură, deprinzându-se cu anumite tehnici de interpretare proprie, ghidat de părinţi, educator, învăţător, profesor sau bibliotecar. Se ştie foarte bine că arta de-a citi se dobândeşte în timp, fiind determinată de particularităţile de vârstă, de nivelul de dezvoltare al limbajului, de mediul familial, de mediul socio-cultural, dar şi de preferinţe. Perioada de formare a gustului pentru lectură coincide cu cea în care se pun bazele citirii: clasele II – IV.
Prima treaptă în definirea copilului ca cititor este asigurarea posibilităţii de a-şi însuşi tehnica citirii corecte, rapide, fluente şi conştiente. De asemenea, să-i obişnuiască pe copii să lucreze cu cartea, să se orienteze în textul citit, să utilizeze dicţionarele, etc.
Pentru a trezi interesul copiilor pentru lectură, educatorul sau bibliotecarul pot folosi o multitudine de forme şi metode: citirea expresivă a unor texte accesibile vârstei de către educator, audiţii ale unor CD-uri cu poveşti, poezii citite de actori consacraţi, citirea unui fragment interesant şi expunerea pe scurt a acelui fragment, expoziţii de carte, seri literare, jocuri literare (jocuri-ghicitori, jocul personajelor, al citatelor, etc), dramatizările, prezentarea unor DVD-uri după opere literare, vizionarea unor spectacole de păpuşi, teatru. Rolul cărţii în formarea şi definirea personalităţii tinerilor, considerăm că este definitoriu, deoarece dezvoltă sensibilitatea, spiritul de observaţie şi capacitatea de-a comunica, de a socializa cu cei din jur.
Clasicul francez La Bruyѐre spunea ,,o carte nu poate fi niciodată recomandată destul. A căuta cartea, a o citi este drumul cel mai scurt, cel mai sigur şi cel mai agreabil pentru orice gen de erudiţie; alegeţi cărţile de primă mână; mergeţi direct la sursă; citiţi-le în diverse ocazii; gândiţi-vă mai ales să le pătrundeţi sensurile; trageţi dumneavoastră înşivă concluziile. '' (Jean Bruyѐre - ,,De quelques usages’’).
Biblioteca joacă un rol important în educarea tinerilor prin procesul de modelare a deprinderilor şi abilităţilor creative, ce participă la formarea şi perfecţionarea capacităţilor intelectuale. O carte este o lume, atunci când este citită, iar o bibliotecă e un univers pentru cititorii ei. Fără cititori, biblioteca îşi pierde raţiunea de a fi. Maturizarea tinerilor nu este posibilă fără un dialog cultural cu lumea cărţilor şi a celor ce transmit şi sunt purtători de valori culturale. Formarea deprinderii de lectură este motivată de rolul pe care aceasta îl are în conturarea personalităţii copilului, a adolescentului şi a spiritului uman de-a lungul întregii vieţi. Cartea înseamnă să nu fii singur, cartea înseamnă să nu fii înfrânt, cartea te ajută să treci peste durere, cartea te apropie de oameni, ea nu te trădează niciodată - cartea e sfântă. Îndemnul lui Mihai Eminescu rămâne valabil şi astăzi: ,,Citeşte! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei şi imagini, din care vei întocmi înţelesul şi filozofia vieţii.''
În acest ,,lăcaş sfânt'' al cărţii, vom continua cu o incursiune în literatura pentru copii şi tineret, ilustrând importanţa şi semnificaţia operei scriitorilor sărbătoriţi în luna noiembrie:
Pann, Anton (1797 - 4 noiembrie 1854), 156 de ani de la moarte.
Povestitorul este o manifestare frecventă în spaţiul istoric al culturii româneşti, aspiraţie spre cunoaştere şi comunicare, eposul lui popular fiind extrem de bogat şi de elocvent sub specia ,,darului de povestitor.''
,,Culegere de proverburi’’ sau ,,Povestea vorbii’’ (1847) şi ,,O şezătoare la ţară'' sau ,,Călătoria lui Moş Albu'', confirmă talentul naratorului. ,,Istorioarele'' lui Anton Pann reunesc savoarea şi plăcerea narării cu farmecul întâmplărilor totdeauna pilduitoare.
Macedonski, Alexandru (14 martie 1854 - 24 noiembrie 1920), 90 de ani de la moarte.
Macedonski a rămas cunoscut în literatură ca poet ,,al nopţilor'' şi ,,al rondelurilor'', prozator, dramaturg, şef de cenaclu literar, publicist român, de origine bulgară. Temele şi motivele operei, esenţial romantice, sunt trăite de un spirit absolut ,,vizionar'', dar mai ales ,,artist''.
Rebreanu, Liviu (27 noiembrie 1885 - 1 septembrie 1944), 125 de ani de la naştere.
Ctitor al romanului românesc modern, Liviu Rebreanu lărgeşte şi adânceşte observaţia asupra universului rural. Începuturile lui Liviu Rebreanu aparţin prozei scurte, nuvelele şi schiţele formând, de altfel, o parte însemnată a operei sale, citită foarte mult de copii.
Astfel, el scrie mai intâi ,,Ion'', acea impunătoare frescă rurală a vieţii transilvănene, care l-a aşezat în privinţa măiestriei obiective alături de un Balzac, un Thomas Hardy, Blasco Ibanez. Cu acest roman al său, de altfel, primul său roman ţărănesc, Liviu Rebreanu dă ,,cea mai puternică creaţie obiectivă a literaturii române.'' (E. Lovinescu)
Romanele sale au fost traduse în peste 20 de limbi de circulaţie internaţională: cehă, engleză, franceză, italiană, germană, turcă, suedeză, spaniolă, portugheză, finlandeză, greacă, sârbă, croată, arabă, chineză, croată.
Sadoveanu, Mihail (5 noiembrie 1880 - 19 octombrie 1961), 130 de ani de la naştere.
Scriitor de factură clasică, dintre cei mai mari pe care i-a dat literatura europeană, clasicismul lui Sadoveanu se ilustrează prin seninătatea concepţiei despre viaţă, pornită dintr-o înţelepciune milenară, care-i permite să judece dramele şi nefericirile omeneşti. Artist incomparabil, observator al universului fizic, ca şi al celui moral, Mihail Sadoveanu ilustrează în proză, ca şi Eminescu în poezie, Enescu în muzică, Brâncuşi în sculptură, dimensiunile şi adâncimea capacităţilor noastre creatoare. Astfel, opera sa este o adevărată epopee a poporului român, în ipostazele sale fundamentale. Printre cărţile cele mai cerute de copii se numără şi următoarele: ,,Baltagul'', ,,Fraţii Jderi'', ,,Locul unde nu s-a întâmplat nimic'', ,,Hanu’ Ancuţei'', ,,Ţara de dincolo de negură'', ,,Domnu' Trandafir''. ,,Dumbrava minunată''.
Vlahuţă, Alexandru (5 septembrie 1858 – 19 noiembrie 1919, (91 de ani de la moarte).
Scriitor român de seamă, creator a celei mai cunoscute opere ,,România pitorească’’. Opera sa mai cuprinde următoarele nuvele şi schiţe: ,,De-a baba oarba’’, ,, Socoteala’’, ,,Mogâldea’’, ,,Din alte vremi’’.
Vlahuţă nu e un creator şi opera lui e mai mult un reportaj scris curat, un album de ,,icoane şterse,’’de ,,file rupte’’, de impresii luate ,,din goana vieţii’’.
Periplul nostru cultural va continua pe această cale, la fiecare început de lună, promovând astfel opera şi biografia marilor noştri scriitori ai literaturii române şi universale.
joi, 28 octombrie 2010
Carnaval de Halloween
Halloween-ul este una dintre cele mai vechi sărbători, originile ei găsindu-se cu mii de ani în urmă la numeroase culturi. Pentru a sărbători sufletele pierdute, precum şi pentru a alunga spiritele rele, la sfârşitul lunii octombrie se organizau festivaluri cu diferite nume.
Sărbătoarea pe care o cunoaştem sub numele de Halloween are deja tradiţie şi la noi. Elevii şcolilor ,,Avram Iancu'' şi ,,Roman Ciorogariu'', însoţiţi de profesoarele Delia Istrate şi Patricia Marcu, au participat la carnavalul organizat la Secţia pentru copii şi tineret, miercuri, 27 octombrie 2010, începând cu ora 14. Activitatea a constat în cinci probe: un concurs de poveşti de groază, o paradă a măştilor şi costumelor, un concurs de întrebări despre semnificaţia sărbătorii de Halloween, o probă practică de decorat dovleci deja sculptaţi şi proba artistică de dans. Elevii au dat dovadă de multă imaginaţie atât în conceperea poveştilor, cât şi a costumelor. Poveştile au fost creaţii personale, unii tineri optând pentru prezentarea lor în limba engleză, alţii, în limba română. Din juriu au făcut parte bibliotecarele Viorica Moisi şi Simona Popa, precum şi Denisa Corbu, elevă în clasa a VII-a la Şcoala "Avram Iancu". Premiile au fost oferite de Biblioteca Judeţeană şi au constat în diplome şi cărţi.
sursa: Crişana