Cronicile Crăciunului, de John Townsend

Cu ocazia apropierii Crăciunului, vă propun spre lecturare o carte frumos ilustrată, pentru copii, a autorului american de autoajutorare, consultant de afaceri și psiholog John Townsend. El a scris de-a lungul vieții peste 300 de cărți pentru copii de toate vârstele. După mulți ani de predat și povestit la școală, are ambiție și vrea să devină următorul Moș Crăciun. Până acum nu a reușit nici să ridice o sanie de la sol, nici să-și crească o barbă mare și stufoasă. Dar niciodată nu e prea târziu!

Totodată, el dedică această carte tuturor copiilor care se află în spital de Crăciun.

În această carte, intitulată ,,Cronicile Crăciunului'', John Townsend ne amintește de renii pofticioși ai moșului, de spiridușii magici, de urșii polari prietenoși, tot felul de boroboațe și o sumedenie de aventuri hazlii!

Vă invit, dragi copii, să descoperiți în fiecare zi a acestei luni (decembrie) o aventură interesantă și plină de umor a lui Moș Crăciun și a prietenilor care îl ajută să ducă daruri celor care îl așteaptă nerăbdători. 

Lectură plăcută!

Crăciunul - sărbătoarea nașterii Domnului

 

Vine Crăciunul! Pentru cei mai mulți dintre noi, sărbătorile sunt un prilej de bucurie, întrucât Crăciunul este pentru copii cea mai așteptată sărbătoare. Și pe măsură ce creștem, îi descoperim sfințenia și veșnicia. Colindele, bradul cu steaua în vârf, steaua care nu se stinge niciodată, vestind marea bucurie și taina îmbelșugată: Nașterea Domnului nostru Isus Hristos. Și colindele care ne umplu inimile și ni-L aduc pe Pruncul Ceresc în casă. ,,O, ce veste minunată'' și ,,Florile dalbe'', binecunoscutele colinde ne umplu casele de lumină, de blândețe și pace. 

Sărbătoarea Nașterii Domnului - Crăciunul, este cea mai mare și mai frumoasă sărbătoare a creștinătății, de mare încărcătură sufletească, ce ne aduce în suflet multă bucurie prilejuită de atâtea datini și obiceiuri. Totuși, pentru copii, această sărbătoare vine cu o serie de nedumeriri și frământări din partea copiilor. De ce se numește Crăciun? Ce s-a întâmplat la Nașterea Domnului? De ce împodobim brăduți? De ce vine Moș Crăciun cu cadouri? De ce cântăm colinde? Și câte și mai câte ...

La serbările organizate în grădinițe și în școli, cu ocazia sărbătoririi Crăciunului, în costume specifice, copiii interpretează cu măiestrie și bucurie roluri din scenete ce au la bază obiceiuri și tradiții populare. Astfel, prin intermediul lor, copiii își amplifică trăirile afective, dau frâu liber imaginației, acestea constituind momente de neuitat din viața fiecăruia, copil și adult.   

Vom încerca să trecem în revistă numeroase tradiții românești (și sunt multe, căci vorba aceea, ,,câte bordeie, atâtea obiceie''), oferind locul de cinste Nașterii Domnului. Să ne bucurăm cu toții de această sărbătoare, începutul mântuirii noastre. Să ne bucurăm de frumoasele noastre obiceiuri care împodobesc sărbătoarea creștină nu atât material, cât și duhovnicește, prin evlavia și bucuria din care s-a născut. Și să nu uităm că, dacă noi împodobim sărbătoarea cu lumini și culori, decoruri și daruri, Dumnezeu o împodobește cu lumina Dumnezeirii și cu lumina îngerilor Săi, care înconjoară un Prunc Sfânt așezat într-o iesle săracă și o Mamă Fecioară ...

Surse: Pascu, Ana - Tradiții legate de nașterea Domnului: o poveste despre Pruncul - Dumnezeu, editura Meteor Publishing, București, 2017;

Bal, Delia - Crăciunul copiilor: între tradițional și modern, editura Grinta, Cluj-Napoca, 2007           

Recomandări de lectură

 

Dragi copii, mai sunt 20 de zile până la Crăciun, iar în întâmpinarea acestei frumoase și sfinte sărbători de iarnă, vă invit să citiți două cărți interesante, frumos ilustrate având ca tematică Crăciunul, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari.

Prima carte, pe care am ales-o cu drag pentru voi, copiii se numește ,,Ne pregătim de Crăciun!'' și este scrisă de autoarea de origine germană Sandra Grimm, care de-a lungul vieții ei a scris povești colorate, lungi, amuzante, scurte, palpitante, frumoase care îți dau fiori, pentru copiii mici și mai măricei deopotrivă. Această carte cuprinde trei povești de Crăciun, ilustrate cu pricepere și migală, incluzând și o selecție de colinde cunoscute. Iată ingredientele secrete care îi pregătesc pe copii să intre în atmosfera magică a Sărbătorilor de iarnă! 

Mai e puțin și vine Crăciunul! Prințesa Maria e tare nerăbdătoare și deja a început pregătirile. În ajutor îi sar spiridușii. Însă vine și rândul ei să primească un cadou unic ... În fiecare dimineață Cristian așteaptă cu nerăbdare cadoul de la bunica. Însă Cristian are parte de o surpriză cu totul și cu totul specială....

Când se trezește într-o dimineață, Magda observă că totul strălucește în jur. Chiar și borcanul cu dulceață are sclipici! Magda are parte de o experiență unică. 

A doua carte, de data acesta pentru cei mari, se intitulează ,,Crăciunozaurul și vrăjitoarea iarnă'', scrisă de scriitorul britanic Tom Fletcher și este, totodată, dedicată părinților săi cărora le spune: ,,Vă mulțumesc că faceți mereu Crăciunul magic.'' Este o carte ce ne trimite într-o aventură captivantă și este, de asemenea, o celebrare a prieteniei și a dragostei pentru familie.

Magia este pe cale să pună din nou stăpânire pe viața lui William Trundle. Hai să ne întoarcem la Polul Nord, unde ne așteaptă:

Însăși William Trundle, cel care iubește dinozaurii.

Brenda Payne, care era obraznică din cale-afară, dar acum s-a cumințit.

Pamela Payne, mama Brendei, care i-a promis că se va strădui să-i placă Crăciunul, anul ăsta.

Bob Trundle, tatăl lui William, care iubește în continuare Crăciunul.

Crăciunozaurul - unicul și irepetabilul, cel aproape dispărut de pa fața pământului, zburătorul, mugitorul, prietenosul, cel mai grozav dinozaur, care trage mândru sania pentru ...

Moș Crăciun - cel mai magic masiv, cel mai masiv magic om din univers, omul care străbate lumea în lung și-n lat ducând cadouri în Ajunul Crăciunului, mulțumită unei vrăjitoare...

Spiridușii lui Moș Crăciun - cei cu vervă, cei cu vers, cei mai iuți din univers ...

Barry Payne - stați cu ochii pe tipul ăsta cu nasul pe sus, ar putea aduce necazuri în viitor ...

Vrăjitoarea Iarnă - mai bătrână decât timpul și totuși la fel de tânără ca ziua de mâine, glacială, misterioasă, magică, ea are puterea de a îngheța până și timpul.

Iar când William află că soarta Crăciunului atârnă de-un fir de păr, el și Crăciunozaurul trebuie să își riște viețile ca să-l salveze ...

Povestea lui Moș Crăciun, personajul îndrăgit al copiilor

Pentru cei mici, dar și pentru cei mari, personajul preferat și îndrăgit este nimeni altul decât Moș Crăciun. 

Povestea lui Moș Crăciun ne spune că acesta a trăit cu mult timp în urmă, într-un loc numit Asia Mică, iar numele său adevărat era Nicolae. Părinții lui Nicolae au murit când el era încă un adolescent. Drept moștenire, părinții i-au lăsat o avere impresionantă care, peste noapte, l-au transformat într-un tânăr foarte bogat. Rămas singur, Nicolae a plecat să locuiască împreună cu unchiul său care era preot. 
Într-o zi, Nicolae a auzit despre un om care-și pierduse toți banii și omul acela avea trei fiice de măritat, însă în acele vremuri, fiecare fată ajunsă la vârsta măritișului trebuia să aibă bani mulți pentru a se putea căsători. Dar problema era că tatăl și cele trei fete erau atât de săraci, încât nu aveau nici ce să mănânce. Fetele erau foarte triste, nu își puteau întemeia propriile lor familii, urmând să fie vândute ca sclave pentru a putea trăi. 
Cu o noapte înainte să fie vândută ca sclavă, fiica cea mare și-a spălat ciorapii și i-a pus în fața focului să se usuce. Apoi tatăl și celelalte trei surori s-au dus la culcare. Dimineața când s-a trezit, fiica cea mare a văzut un nod la ciorapi și, uitându-se mai cu băgare de seamă, a găsit un săculeț greu, plin cu bănuți de aur, suficienți pentru a-i scoate din sărăcia în care se aflau și de a-i asigura zestrea necesară pentru a se putea căsători. 
Dimineața următoare au găsit un alt săculeț cu bănuți de aur. Văzând toate astea, tatăl fetelor și-a pus în gând să stea treaz pentru a vedea cine le ajută pe fete. De oboseală, tatăl fetelor a ațipit, dar deodată, un clinchet ca și când un alt săculeț cu bani a căzut pe podea, l-a trezit. A sărit imediat și a fugit afară după el ,și ce să vezi .... era chiar Nicolae, tânărul care locuia cu unchiul său. Tatăl i-a mulțumit tânărului, iar acesta i-a zis să-i mulțumească Domnului că rugăciunile lui au fost ascultate. Și l-a rugat pe tatăl fetelor să nu spună nimănui despre întâlnirea cu el. 
Minunile nu s-au oprit. Nicolae a continuat să-și ajute semenii, dar întotdeauna o făcea în secret. Nu își dorea atenție sau mulțumiri. Anii au trecut, iar Nicolae a fost ales episcop, iar după cum bine știm, episcopii au grijă de semenii lor așa cum păstorii au grijă de oile lor. Așa și el, întotdeauna i-a ajutat pe cei săraci și i-a învățat pe oameni și pe copii să-l iubească pe Domnul și să aibă grijă unii de alții. 
Toată lumea l-a iubit pe Nicolae. Iar după ce a murit, poveștile despre binele și lucrurile bune pe care Nicolae le-a făcut, au ajuns în fiecare colțișor al lumii. Unele povestiri vorbeau despre grija lui deosebită pentru copii, pe care i-a ajutat și protejat atunci când aceștia se aflau în pericol, necaz, suferință. Astfel, putem spune că Nicolae este un exemplu de cum ar trebui să fim cu toții. De aceea, el a devenit sfânt. 
Aceasta a fost povestea lui Moș Nicolae, cel drag și bun. 

Sursa: https://unica.md/mama-si-copilul/povestea-lui-mos-craciun-pe-intelesul-copiilor/  

Povești cu căpcăuni și vrăjitoare. 50 de basme și legende din lumea întreagă, de Angela McAllister

 

Autoarea americană Angela McAllister, ne propune cu ocazia apropierii sărbătorilor de Halloween o carte interesantă pentru copii intitulată ,,Povești cu căpcăuni și vrăjitoare. 50 de basme și legende din lumea întreagă''. Fantome, căpcăuni, vrăjitoare, goblini, strigoi - pregătiți-vă să descoperiți o lume întreagă de personaje supranaturale, într-o superbă carte-cadou numai bună de citit de Halloween sau în nopțile cu lună plină! 50 de povești adunate de pe toate continentele îți aduc mai aproape făpturile legendare care, de-a lungul timpului, au înflăcărat imaginația oamenilor: frumoasa Vasilisa și înfricoșătoarea Baba Iaga din Rusia, grozavul Prinț Șarpe din India, fiorosul cal-de-apă din Scoția, fantomatica Doamnă de Gheață din Japonia. 

Minunatele desene ale ilustratoarei Mădălina Andronic dau culoare poveștilor și le adâncesc misterul.

Binecunoscutul autor britanic de cărți cu personajul controversat Sherlock Holmes, pentru adolescenți, Andrew Lane, ne invită într-o aventură plină de mister în cele două cărți ale sale intitulate ,,Tânărul Sherlock Holmes. Gheața neagră'', precum și ,,Tânărul Sherlock Holmes. Norul morții''. Pasiunea lui pentru romanele lui Sir Arthur Connan Doyle și ambiția de a crea un portret autentic al tânărului Sherlock au dus la reinventarea faimosului personaj într-o serie de cărți dedicate copiilor. 

Anul 1868. Tânărul Sherlock Holmes are paisprezece ani. Fiu de ofițer în armata britanică, el studiază într-un internat, exersează bunele maniere și primește o educație clasică. Dar lucrurile iau o întorsătură cu totul nouă când este trimis să-și petreacă vara în casa de la țară a unchiului său, în Hampshire. Acolo, tânărul Sherlock intră într-o aventură teribilă, cu morți suspecte, răpiri, incendii, spionaj, un complot bine ticluit și un personaj malefic cu intenții criminale. Va fi primul mister dezlegat de cel care va deveni cel mai celebru detectiv al tuturor timpurilor.

In această nouă aventură, Sherlock trebuie să-și pună strălucitoarea intuiție în slujba fratelui său mai mare, Mycroft .... Suspect într-un caz de crimă, acesta riscă să ajungă la închisoare. Pentru a-i dovedi nevinovăția, tânărul detectiv călătorește la Moscova, pe urmele singurei piste pe care o are la dispoziție pentru a-l descoperi pe adevăratul criminal înainte de a fi prea târziu. 

Crezi că-l cunoști? Gândește-te mai bine!

 

Halloween - pe înțelesul copiilor. Simboluri

 

Halloween-ul este o sărbătoare cu vechi tradiții, fiind celebrată în fiecare an, pe data de 31 octombrie și este, totodată, o ocazie bună de distracție, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Această sărbătoare urmărește alungarea spiritelor rele despre care se spune că aduc stricăciuni recoltelor. Copiii se costumează și merg din casă în casă, cerând dulciuri, iar celor aflați în casă și care nu s-au pregătit din timp cu așa ceva, gălăgioșii le va face o farsă. 

Tradiția merge în urmă, însă, până în vremea celților, un popor care era încredințat că morții se întorceau pentru a cere de mâncare. Morții puteau arunca un descântec sau un blestem pe vecie asupra acelora care nu le dădeau de mâncare. 

După cum povestește legenda, unuia pe nume Jack i-a fost interzisă intrarea în Rai, cât și cea în Iad. Din pricina aceasta a și început să bântuie prin orașul în care trăise, ducând cu el un felinar și căutând un loc în care să se odihnească. De-aici și tradiția bostanului cu o lumânare aprinsă în interior. 
Tot în noaptea de Halloween, stafiile vizitează casele fostelor lor familii. Cei de la țară obișnuiesc să pună câte o lumânare aprinsă pentru fiecare dintre cei care au trecut în lumea de dincolo.

Simboluri de Halloween

Pe lângă dovlecii cu lumânări, costumele și măștile înfricoșătoare, Halloween-ul e plin de multe alte simboluri. Se spune că fiecare casă trebuie să fie decorată cu sperietori și coceni de porumb pentru a alunga spiritele rele.

Luna plină este locul în care sufletele se retrag, iar serile cu lună plină reprezintă momentul ideal pentru poveștile de groază cu vârcolaci, vrăjitoare, vampiri, păianjeni uriași, etc. 

Liliecii sunt simboluri ale acestei sărbători, întrucât trăiesc în locuri izolate, departe de ochii oamenilor. De asemenea, se spune că și vrăjitoarele se transformă în aceste creaturi ale nopții pentru a se deplasa mai mult și mai repede și pentru a face rău.

Pisica neagră apare și ea ca simbol al Halloween-ului. Această pisică neagră simte energiile pozitive sau negative, iar spiritul celui care în noaptea de Halloween o întâlnește, se va reîncarna în pisică, ea făcând astfel trecerea între viață și moarte.

Cu toate acestea, putem afirma faptul că Halloween-ul rămâne, în cele din urmă, o sărbătaore a copilăriei, a basmelor, a imaginației și bucuriei inocente.

Surse: Caută în cartea terorii, Francisca Valiente, Editura Girasol, București, 2009
https://www.qbebe.ro/psihologie/jocuri_si_activitati/halloween_sarbatoarea_unei_copilarii_fericite

Portret literar - Edmondo de Amicis, Silvia Kerim

 

Cine a fost Edmondo de Amicis?

Scriitorul italian, cunoscut pentru romanul ,,Cuore, inimă de copil’’, cartea copilăriei noastre, s-a născut pe 21 octombrie 1846, la Oneglia în Italia și s-a stins din viață pe data de 11 martie 1908, la Liguria, fiind de-a lungul vieții renumit scriitor de cărți pentru copii, jurnalist și pedagog italian. Avea 62 de ani, iar ultimii lui ani au fost marcați de moartea mamei sale și de conflictele avute cu soția sa. 

Edmondo de Amicis provine dintr-o familie de mici burghezi, tatăl fiind un funcționar. Studiază la Cuneo, apoi pleacă în 1862 în Turin, capitala regatului italian, pentru a-și urma studiile superioare. La 16 ani, intră la Academia Militară din Modena, devenind ofițer în armată. 

Cum a devenit De Amicis scriitor?

Mai târziu, stabilindu-se la Florența a scris primele schițe ce aveau ca model experiența sa de pe front. Părăsește definitiv armata în 1871 pentru a se consacra scrisului. Scrie numeroase cărți de călătorie, povestiri pentru copii și poezii. Cea mai importantă lucrare a sa este însă ,,Cuore, inimă de copil’’, o poveste sentimentală scrisă sub forma unui jurnal al unui școlar. Cartea a fost publicată în anul 1886 și tradusă în peste 200 de limbi. Cartea, bogată în valori morale, reutilizează miturile din jurul Renașterii italiene și face elogiul creației Italiei în deceniile anterioare.

,,Această carte e, mai cu seamă, închinată copiilor din școlile primare, care sunt în vârstă de la nouă până la treisprezece ani; ea s-ar putea intitula: Istoria unui an de școală, scrisă de un elev din clasa a III-a al unei școli orășenești din Italia.

Când spunem că e scrisă de un elev din clasa a III-a, nu voim să zicem că el a scris-o întocmai cum este aici tipărită. Dânsul însemna zi cu zi într-un caiet, după cum se pricepea, tot ce văzuse, simțise, cugetase: în școală și afară din școală; iar la sfârșitul anului, tatăl său scrie aceste pagini după notele lui, silindu-se a nu schimba nimic din gânduri, ci a păstra, pe cât se poate, cuvintele fiului său. 

Patru ani în urmă, acesta fiind în gimnaziu, își reciti manuscrisul și mai adăuga prin el câte ceva de la sine, folosindu-se de amintirile sale încă vii, despre persoanele și faptele din trecut. 

Acum, copii, citiți și voi această carte, și trag nădejde că veți fi mulțumiți, ba chiar cred că vă va fi de folos.’’

Prin ce se remarcă opera scriitorului?

Scriitorul nu și-a lăsat deoparte vocația de pedagog în niciunul dintre romanele scrise, nici măcar atunci când tema centrală era iubirea. 

Dintre alte opere amintim: ,,Viața militară’’, ,,Amintiri din Londra’’, ,,Romanul unui învățător’’, ,,Căruța tuturor’’. 

Scriitorul afirma cu tărie că ,,Educația unui popor se judecă după ținuta de pe stradă. Văzând grosolănia pe stradă ești sigur că o vei găsi ți în casă. Soarta multor oameni a atârnat de faptul că în casa părinților lor a fost sau nu o bibliotecă. Casa fără cărți e o casă fără demnitate. 

Iată un citat din cartea preferată a copilăriei sale – Cuore, inimă de copil- un volum inimitabil, plin de sfaturi bune care cultivă dragostea pentru părinți, pentru propria țară, pentru orice om necăjit.

,,Da, dragul meu Enrico, bine zicea mama, că ţi-e grea cartea! Văd că nu mergi la şcoală cu toată inima, cum mi-ar plăcea mie; şi-mi pare rău! Nu ştii cât de urâtă şi lungă ar fi toată ziua dacă n-ai merge la şcoală! După o săptămână, dezgustat de lenevia ta, n-ai să ştii ce să te faci de urât şi cum să te mai rogi de noi să te trimitem iar la şcoală. Toată lumea învaţă acum, fătul meu! Uită-te la meseriaşii care se duc la şcoală seara, după ce au muncit ziua întreagă; uită-te la femeile şi fetele din popor, care se duc să înveţe duminica, după ce au lucrat toată săptămâna; uită-te la soldaţii care-şi iau cărţile şi caietele în mână, când se întorc de la exerciţii zdrobiţi de osteneală. Gândeşte-te la copiii muţi, la cei orbi, căci şi ei învaţă. Puşcăriaşii chiar, sunt siliţi să înveţe, să citească şi să scrie. Închipuieşte-ţi că dimineaţa, când ieşi de acasă, aici, în oraşul tău, alţi treizeci de mii de băieţi se duc, ca şi tine, să se închidă, vreme de trei ceasuri, într-o clasă, ca să înveţe. Mai mult! Gândeşte-te la sumedenia de copii care, aproape în aceeaşi oră, merg la şcoală în toate ţările din lume. Urmăreşte-i cu închipuirea cum se duc, străbătând potecile satelor, străzile zgomotoase ale oraşelor, mergând de-a lungul mărilor şi al lacurilor, când sub arşiţa unui soare dogoritor, când prin negură; în bărci, prin ţările străbătute de canaturi; călări, prin câmpiile întinse; cu sania, prin ţinuturile troienite de zăpadă; prin văi şi pe dealuri; prin păduri şi pâraie, suindu-se pe cărările singuratice ale munţilor; singuri sau mai mulţi împreună, toţi cu cărţile în mână îmbrăcaţi în mii de feluri, vorbind mii de limbi; din cele din urmă şcoli ale Rusiei, ca şi pierdute prin zăpezi, până la şcolile Arabiei umbrite de palmieri. Mii şi milioane, toţi merg să înveţe, într-o sută de chipuri deosebite, cam aceleaşi lucruri. Închipuieşte-ţi acel furnicar de copii a o sută de popoare, acea nemărginită mişcare din care faci şi tu parte, şi gândeşte-te că, dacă ar înceta acea mişcare, omenirea ar recădea în barbarie, căci această mişcare e însuşi progresul, speranţa şi fala lumii! Înainte dar! Soldăţel al armatei celei mari! Cărţile sunt armele tale, clasa e escadronul tău, câmpul de bătaie e lumea întreagă şi izbânda e propăşirea omenirii. Ia seama, Enrico dragă, să n-ajungi un soldat netrebnic! Tatăl tău. 

Surse:

https://www.ziuaconstanta.ro/divertisment/stiati-ca/scriitorul-italian-edmondo-de-amicis-cunoscut-pentru-romanul-cuore-inima-de-copil-536572.html

https://www.facebook.com/bibliotecametropolitana.dimitrie.cantemir/posts/510856542419073/

Cuore, inimă de copil- colecția ,,Cărțile elevului smart’’, București, Cartex 2000, 2019

Cine a fost Silvia Kerim?

S-a născut la 21 octombrie, la București și se împlinesc 90 de ani de la nașterea prozatoarei române.

A fost și absolventa Facultății de Limba și Literatura Franceză. A debutat ca ziaristă la revista ,,Contemporanul’’, ,,România liberă’’, precum și la revista ,,Cinema’’ și prestigioasa revistă ,,Secolul 20’’.

A mai funcționat apoi la Radio România la Direcția Culturală, în redacția ,,Teatru la microfon pentru copii’’. A fost, de asemenea, șef al Secției Arte. A lucrat ca producător delegat la Casele de Filme din Cadrul Consiliului Culturii semnând în acestă calitate. A mai colaborat cu regizori ca: Mircea Daneliuc, Alexandru Tatos, Mircea Veroiu, Nicolae Corjos, Sergiu Nicolaescu. Ulterior, a lucrat la Anima Film, în funcția de redactor-șef al secției de scenarii. A creat serialul pentru copii ,,Căsuța cu povești’’ (scenariu și regie), difuzat la TVR1 și TVR2 în anii 1995-1996.

Cum a devenit Silvia Kerim scriitoare?

Silvia Kerim s-a mai remarcat de-a lungul vieții și ca autoarea musicalurilor pentru copii ,,Mary Poppins’’, ,,Frumoasa din pădurea adormită’’, ,,Micuța Doroty’’, ,,Gulliver’’, muzica, compusă de către Marius Țeicu. Totodată, ea scrie și cărți apreciate de memorialistică: ,,Ponica, o legendă’’, ,,Vedere din Parfumerie’’, ,,Fereastra de la Veneția’’, ,,Amintirea ca un parfum...’’.

Este autoarea a numeroase cărți pentru copii, premiate toate: ,,Bunica albă’’, ,,Poarta de sticlă’’, ,,Semnul de iarbă’’, ,,Povestiri depre Prietenii mei’’, ,,O poveste cu nouă povești’’, ,,Puf’’.

Din 1997 este redactor al revistei ,,Formula AS’’, unde publică săptămânal articole pe teme culturale (teatru, film, muzică).

Iată ce afirma autoarea în cartea sa renumită ,,Povestiri despre Prietenii mei’’:

,,Poveștile – adevărate sau imaginare – nu se sfârșesc niciodată. Nici poveștile din sufletul nostru nu se sfârșesc. Ele au continuări, cel mai adesea trandafirii, țesute din speranța că, pe undeva, într-un rai al animalelor – împărățit de Sfântul Petru – bietele necuvântătoare, lipsite unele de ocrotirea noastră sau victime ale neputinței noastre de a le prelungi viața, trăiesc acum fericite, cu sufletul aninat de dorul nostru. Un dor mereu viu, care le urmărește până dincolo de zare, ca un curcubeu incandescent ...’’

Prin ce distincții s-a făcut remarcată autoarea?

Autoarea Silvia Kerim a fost răsplătită cu premiile Uniunii Scriitorilor, ,,Premiul special al Președintelui’’ UNITER; este nominalizată de Ministerul Culturii pentru ,,Premiul Național al categoriei ARTE’’. De asemenea, deține Ordinul ,,Meritul Cultural – în grad de Cavaler’’, acordat de președintele României în anul 2004. 

Aprecieri critice:

,,Cea mai importantă creatoare de feerii din literatura română’’.

(Eugen Negrici)

Surse:

https://romania.wikia.org/wiki/Silvia_Kerim

,,Povestiri despre Prietenii mei’’, ediția a II-a, Silvia Kerim – București: Aramis Prinț, 2009