PAŞTELE la români

Paştele este denumirea unei sărbători iudaice, sărbătorită pentru prima dată în anul 1400 î.Hr. Evreii sărbătoreau ziua în care, conduşi de Moise, au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu, scăpând astfel din robie.
Se ştie că Paştele la români este o sărbătoare care uneşte familia şi este un prilej de bucurie şi veselie, pe de-o parte că Isus Hristos a înviat, pe de altă parte că păcatele noastre au fost iertate şi începem un nou ciclu al vieţii. În forma de singular, Pasca denumeşte o pâine nedospită, foarte subţire, care se coace pentru această sărbătoare, precum şi bucatele de anafură înmuiate în vin, date de preot la slujba din duminica Învierii. În duminica Paştilor nu se doarme, nu se plătesc datoriile, nu se dă nimic împrumut, obiectele care au fost împrumutate trebuie restituite înaintea sărbătorii. De asemenea, Răstignirea şi Învierea reprezintă eterna legătură dintre moarte şi viaţă.
La Paşti se pomenesc morţii, poarta Raiului este deschisă, iar sufletele morţilor au voie să petreacă o perioadă de timp în Rai.
În România există tradiţia încondeierii ouălor. Sunt folosite diferite motive:
- motive din regnul animal: albina, broasca, şarpele, mielul;
- motive din regnul vegetal: frunza bradului, garoafa, spicul grâului;
- motive casnice şi de câmp: grebla, lopata, fierul plugului;
- alte motive: crucea, mânăstirea, steaua
Tehnica încondeierii ouălor: ouăle se spală bine, se şterg cu oţet şi se fierb. Mai întâi se fierb în culoarea galben. Cu un instrument numit chişiţă şi cu ceară topită de albine se conturează acele motive care trebuie să rămână galbene. Apoi oul este colorat în roşu. Tot cu chişiţa se conturează motivele care trebuie să rămână roşii. Ultima colorare se face în negru.

Totodată, cu ocazia sărbătorilor pascale, secţia de împrumut pentru copii şi tineret a organizat o expoziţie tematică Bucuria Învierii , în care sunt expuse lucrări ale copiilor, realizate în ateliere de lucru.