Sărbătoarea Crăciunului - origine, tradiții

Crăciunul, cea mai cunoscută și îndrăgită dintre sărbătorile creștine este celebrat în întreaga lume, an de an, pe data de 25 decembrie. Această sărbătoare a Nașterii lui Isus Hristos datează din secolul al III-lea și a devenit de-a lungul secolelor și o sărbătoare a familiei, marcată de obiceiuri precum: colindele, împodobitul bradului și darurile moșului, mult așteptate de copiii din întreaga lume.
Originile cuvântului ,,Crăciun'' sunt diverse. Astfel, origini latine ale sale se regăsesc în Italia, Portugalia, Spania, unde ,,Crăciun'' se spune ,,Natale''(Italia), ,,Natal'' (Portugalia) și ,,Natividad'' (Spania). Totodată, originile sărbătorii vin și de la vechii gali din Franța, deoarece ,,Crăciun''(,,Noel'', în franceză) ar proveni din două cuvinte ale galilor - ,,noio''(nou) și ,,hel''(soare), făcând referire la celebrarea solstițiului de iarnă de către vechii gali.
În limba română, originea latină a continuat să existe până azi pentru a desemna sărbătoarea Crăciunului - ,,creatio, - onis'', însemnând ,,naștere''. În engleză, se spune ,,Christmas'' (Mesa de Crăciun''), în germană ,,Weichnachten'' (Nopțile Sfinte), în olandeză ,,Kerstmis'', iar în greacă ,,Chrisstouyenna''.
La români, sărbătorile de Crăciun sunt adevărate sărbători de suflet. Amintirile copilăriei care ne revin puternic în minte, zăpezile bogate de altădată și prevestitoare de rod îmbelșugat, colindele și clinchetele de clopoței, mirosul proaspăt de brad, dar și de cozonaci, nerăbdarea așteptării darurilor sub pomul de Crăciun, toate creează în sânul familiei o atmosferă de basm, liniște sufletească și iubire. Este ocazia când toți se reunesc: părinți, copii, nepoții își fac daruri și se bucură de clipele minunate petrecute alături de cei dragi, cu credința că, prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor, vor avea un an mai bogat.
La sate sunt păstrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului, una dintre cele mai răspândite datini fiind colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri și gesturi. Prin urmare, în ajunul Crăciunului, cete de colindători, costumate tradițional, urează pe la casele gospodarilor pentru sănătate, fericire și prosperitate, împlinirea dorințelor în Noul An. Un alt simbol specific acestei frumoase și sfinte sărbători este Moș Crăciun, simbol a ceea ce avem noi mai bun. Înțelepciunea, corectitudinea, voioșia, buna dispoziție sunt doar câteva din trăsăturile moșului care a devenit celebru de la jumătatea secolului al XX-lea. Deși nu are ,,decât'' 384 de ani, Moș Crăciun dă o fugă până la marele depozit de jucării care se află într-un loc ascuns și plin de taine pe care i l-a lăsat moștenire tatăl lui, primul Moș Crăciun. Aici, ajutat de spiriduși și de zânele bune, Moșul alege fiecare dar pentru copiii care i-au scris, apoi dă o raită și pe la reni, să vadă dacă au mâncare de ajuns și apă, după care continuă să citească mesajele primite de la copii. Se știe că toți copiii cuminți primesc darurile preferate în seara de Ajun.