,,Ziua Internațională a mamei'' este sărbătorită în numeroase state ale lumii și reprezintă o zi deosebit de importantă în viața de familie și în educația copilului, prilej cu care ne exprimăm respectul, mulțumirea, recunoștința și dragostea față de cea mai dragă ființă de pe pământ: MAMA. De asemenea, această zi specială este asociată în multe țări, cu cinstirea Fecioarei Maria, mama Domnului Isus Hristos, drept pentru care marcarea acestei zile începe cu oficierea unei slujbe religioase la biserică, pentru toate mamele din lume. În alte state, precum India, mamele sunt considerate adevărate zeități. În această zi, mamele, bunicile și străbunicile sunt răsfățate de copii, bucurându-se de o atenție deosebită.
Ziua
Mamei își are originile în antichitate, în ritualuri cu puternice accente
simbolice și spiritual, când diferitele civilizații cinsteau zeitățile. În
Grecia Antică, se aduceau ofrande în cinstea zeiței-mamă Rhea, iar romanii o
sărbătoreau pe Cybele. Odată cu apariția creștinismului, a început să fie
sărbătorită tot mai mult Fecioara Maria, mama Domnului Isus Hristos.
Date
din istoria mai recentă, indică faptul că această zi era sărbătorită în anii
1600, în Anglia, purtând numele ,,Mothering Sunday’’și fiind celebrată în fiecare an, în cea de-a IV-a duminică din postul
Sfintelor Paști. Astfel, în această duminică, după cinstirea Fecioarei Maria,
la Sfânta Liturghie, copiii le ofereau mamelor cadouri și flori. În mod
tradițional, copiii le ofereau daruri, dar și o prăjitură specială cu fructe
numită ,,Simnel’’. Mama este binefăcătoare și o ființă de neuitat. Educator fără egal, mama
știe, mai bine ca oricine, să pună la inimă sămânța cea bună, cuvântul curat ca
lacrima, știe să cultive simțul frumosului, al omeniei, dar și al măsurii. Întreaga
viață îi este dăruire de sine, iubire mare și gata de jertfă, iubire care
iartă, rabdă, năzuiește, dă totul și nu cere nimic. Recunoașteți-i meritul și
nu vă uitați niciodată mama, pentru că ,,Nimic în lume nu-i mai sfânt/Ca numele
tău – Mamă!’’
Poeții sau scriitorii moștenesc din partea mamei
sensibilitatea și este firesc s-o transmită mai departe prin creațiile lor. În
literatura română, începând cu doinele și baladele populare, și continuând cu
scriitorii clasici și contemporani, creatorii și-au dat măsura sensibilității,
arătându-și recunoștința față de mamă. De asemenea, folclorul românesc aduce un
elogiu impresionant mamei. Ea se adresează cu bucurie sau dojană fetelor și
flăcăilor, ea se jertfește sau se răzbună pentru copilul ei, ea plânge și râde,
participă la marile evenimente din viața acestora, acordându-le sprijin și
încrederea în propriile forțe.
Cu marii clasici, paginile închinate mamei capătă un loc
hotărâtor în literatura noastră ,,O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi/Pe
freamătul de frunze, la tine tu mă chemi!’’ sună dulce și
armonios versul de dor și însingurare al lui Mihai Eminescu.
În
zilele noastre, Ziua Mamei este sărbătorită în fiecare familie, printr-o serie
de activități dedicate acesteia, de cele mai multe ori fiind oferite flori, în
unele țări, îndeosebi garoafe, simbol al delicateții, dar și al puterii celor
care ne-au dat viață.
www.referat.ro/.../chipul_ mamei_in_literatura_romana
https://booknation.ro/citate-despre-mama/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu