Mihail Sadoveanu ( n. 5 noiembrie 1880, Paşcani - d. 19 octombrie 1961, Bucureşti), a fost un prolific scriitor, povestitor şi romancier român din prima jumătate a secolului al XX-lea. A fost membru al Academiei Române (1921) şi om politic.
Autorul "Baltagului" şi al "Neamului Şoimăreştilor" avea o predilecţie pentru subiectele istorice, pe care le-a tratat în diferite etape din viaţa sa ca scriitor. Chiar din timpul liceului ar fi vrut să lucreze la o monografie asupra lui Ştefan cel Mare, renunţând din cauza lipsei izvoarelor.
A publicat intens în anul 1904 (patru volume: "Povestiri", "Dureri înăbuşite", "Crâşma lui Moş Precu", "Şoimii"), an care a fost numit şi "anul Sadoveanu".
S-a aliniat, după instaurarea regimului comunist, la politicile culturale nou promovate, fiind recompensat cu funcţii politice şi beneficiile care decurgeau din acestea.
Scrieri precum "Baltagul", "Hanul Ancuţei", "Măria Sa, puiul pădurii", "Creanga de aur", "Nicoară Potcoavă", "Nada Florilor" sau "Dumbrava minunată" sunt trecute în bibliografia şcolară obligatorie şi la alegere.
Expoziţia organizată în holul Secţiei de împrumut pentru copii şi tineret conţine principalele titluri le care le puteţi găsi la raftul liber şi câteva date bibliografice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu